În proporție considerabilă, românii iau medicamentele fără prescripție după cum îi taie capul, o parte iau suplimente, iar alții așteaptă ca boala să treacă de la...
Atunci când se confruntă cu primele simptome ale unei afecțiuni minore, 62% dintre români folosesc medicamente care se eliberează fără prescripție medicală pentru a le gestiona, potrivit unui studiu realizat pentru RASCI (Asociația Română a Producătorilor de Medicamente fără Prescripție).
Când au fost confruntați cu simptomele unei afecțiuni minore pe parcursul ultimelor 12 luni, ca primă reacție, 39% dintre respondenți au declarat că au folosit un medicament fără rețetă (OTC) pentru a-și ameliora simptomele, în timp ce 23% au apelat la suplimente alimentare în gestionarea acestora, fie vitamine și minerale, fie suplimente alimentare pe bază de plante.
Dintre subiecții studiului, 18% au declarat că nu au luat nicio măsură, ci au așteptat ca afecțiunea să treacă de la sine, în timp ce 16% au declarat că au folosit remedii populare.
„Este de așteptat că nu ne vom prezenta la medic pentru „un banal strănut", este corect să luăm un antitermic atunci când avem febră până ajungem la medic, însă, atunci când nu recunoaștem simptomele sau ne confruntăm cu simptome de o intensitate și durată pe care nu le-am mai întâlnit anterior, sau care se repetă relativ frecvent, este foarte important să nu amânăm și să consultăm medicul. Automedicația controlată poate fi o soluție, în sensul în care pacientul apelează la un tratament indicat anterior de către medic pentru aceeași afecțiune sau pentru simptome similare. Însă aceasta necesită o informare corectă în prealabil și o responsabilizare a pacientului cu privire la administrarea corectă a tratamentului, conform indicațiilor din prospect," declară dr Daciana Toma, Secretar al Societății Naționale de Medicina Familiei.
Cele mai comune simptome din afecțiunile pentru gestionarea cărora românii apelează la automedicație cu produse care se eliberează fără rețetă sunt: răceală și gripă, dureri de cap, dureri articulare și musculare, dureri menstruale, balonare, arsuri gastrice sau dureri de stomac.
Medicul este principala sursă de informare pentru abordarea corectă: în cazul afecțiunilor minore, privind tratamentul cu produse care se eliberează fără prescripție medicală (65%), acesta fiind urmat îndeaproape de farmacist (60%).
Asta deși cele două categorii profesionale sunt, spun subiecții, și sursele de informare de cea mai mare încredere, 8,8 din 10 în cazul medicului, respectiv 8,0 din 10 în cazul farmacistului.
„De cele mai multe ori, persoanele care achiziționează produse care se eliberează fără prescripție medicală știu dinainte ce produse vor, fie că au mai folosit cu altă ocazie, fie că le-au mai fost recomandate sau au auzit despre acestea din diferite surse. De aceea, nu este suficient să ne bazăm pe faptul că oamenii ar trebui să citească prospectul și eticheta produsului, ci este foarte important ca noi, farmaciștii, să ne asigurăm că pacienții și consumatorii au informațiile corecte și complete, că știu ce fel de produs cumpără, înțeleg care sunt rolul și efectul acestuia asupra organismului, cum ar trebui administrat și care sunt posibilele interacțiuni pe care le poate genera," a declarat dr. farm. Răzvan Prisada, Vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor din România.
Majoritatea celor chestionați în studiu au declarat că citesc prospectul unui medicament. Cu toate acestea, nu toate informațiile incluse în prospect prezintă același nivel de interes în rândul lor, subiecții fiind interesați în principal de modul de administrare și dozaj (84%) și de efectele secundare (80%), în timp ce restul informațiilor sunt citite doar de aproape jumătate dintre ei.
„Deși informațiile din studiu relevă faptul că oamenii citesc, într-un procent covârșitor, informațiile din prospect, respectiv de pe eticheta produselor care se eliberează fără prescripție medicală, fapt ce nu poate decât să ne bucure, același studiu a constatat că există confuzii frecvente între categoriile de produse, cu precădere între OTC-uri și suplimente alimentare. Date fiind indicațiile diferite ale acestora, este extrem de important să se facă diferențierea corectă, atât timp cât vorbim despre tratament simptomatic în cazul OTC-urilor, respectiv de menținerea unei stări de sănătate în cazul suplimentelor alimentare, întrucât acestea din urmă vin să completeze o nevoie nutrițională dar nu previn, nu vindecă, nu tratează. În această situație, este firesc să ne concentrăm în continuare eforturile pe informarea corectă a utilizatorilor acestor categorii de produse, precum și pe dezvoltarea educației pentru sănătate în rândul cetățenilor" a declarat Diana Mereu, Director Executiv al Asociației Române a Producătorilor de Medicamente fără Prescripție.
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Acest medicament poate reduce riscul de a dezvolta diabet de tip 2.
Acest antibiotic poate fi utilizat încă de la naștere.
Care e diferența dintre vitamina D capsule și vitamina D gel lipozomală. Care se absoarbe cel mai bine în organism.
Probiotice, prebiotice și sănătatea intestinului. Iată ce trebuie să știm cu adevărat despre ele.
Acest tratament previne apariția cancerului. Răspunsul se află în sistemul imunitar al fiecăruia dintre noi.
Condițiile în care asigurații pot beneficia de vaccinuri pe bază de prescripție electronică utilizată în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Ce să faci ca să nu contractezi vreo infecție intraspitalicească. Măsura simplă care previne infecțiile grave.
Organizaţii ale pacienţilor cronici spun că lista medicamentelor compensate şi gratuite, o simplă hârtie ce aşteaptă o semnătură de la Guvern.
Descoperiri medicale promițătoare, decizii și acorduri financiare marchează industria Farma azi - știrile zilei.
Două mituri demontate despre vitamina C. Ce rol are vitamina C în organism și care sunt alimentele care conțin vitamina C.
Aceste medicamente te pot ucide într-o clipă. Adulții sunt cei mai expuși riscului.
Un medicament a primit aprobarea UE.
