Cine sunt oamenii auditiv - digitali. Explicația psihologului Andra Tănăsescu

Psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică, susține că persoanele ce fac parte din sistemul auditiv-digital sunt persoane preponderant raționale, logice și structurate în gândire, care dezvoltă un dialog interior extrem de accentuat. Acestea poartă conversații interioare cu ei înșiși și conversații imaginare cu diverse persoane spunându-le ce a rămas nespus, întrebându-le diverse și „primind” răspuns.

”Nu este însă un reper fix, fiind destul de maleabili și influențați de restul sistemelor de reprezentare. Singura excepție poate apărea atunci când diferența dintre nivelul de manifestare a auditivilor-digitali față de celelalte sisteme este semnificativ mai mare. În ceea ce privește limbajul folosit de persoanele auditiv-digitale, putem observa cuvinte precum: proces, gândire, logică, decizie, motivație, credință, etc. La nivel de verbe folosite, cel mai des îi putem auzi spunând că se gândesc, că învață, cred, consideră, se informează. Deci, practic, tot ce ține de descrierea unui proces cognitiv, de gândire, se va regăsi în limbajul unei astfel de persoane. La nivelul expresiilor folosite, păstrează același tipar care „îi dă de gol”, privitor la gânduri, cogniții, analiză, etc.: „să rămânem conștienți că”, „înțeleg că știi că”, „am decis că”, „experiență de viață”, „am credința că”, etc.”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Specialistul citat susține că auditiv-digitalii sunt persoane care au o activitate mentală foarte pronunțată. 

“Un lucru deranjant poate fi viteza redusă a unei conversații. Persoanele cu acest sistem auditiv-digital ridicat sunt, în general, persoane care gândesc mult, la multe și foarte rapid. Se pot plictisi extrem de repede dacă discursul interlocutorului este lent. Al doilea lucru care îi scoate din pepeni este o discuție fără sens. Cum am zis, aceste persoane sunt genul de oameni care se bazează pe logică, rațiune, structură, strategii. Orice discuție abstractă, fără fapte clare sau fără dovezi le poată provoca frustrare sau lipsă de interes. Se pot trezi în conflicte foarte des, pentru că uită să spună ce au gândit. Acesta este un lucru extrem de deranjant pentru un astefel de persoane, pentru că, în mintea sa, a avut deja conversația, a pus deja întrebarea, a dat deja directivele. Astfel că, odată ce este întrebat despre ceva ce are impresia că a trăit deja – rulând deja în mintea sa conversația de mai multe ori – se poate înfuria sau simți neascultat”, declară psihologul Andra Tănăsescu.

Totodată, orice discuție despre emoții, trăire, spiritualitate sau un subiect lipsit de dovezi concrete și logică îi poate crea disconfort. Pentru că multe dintre aceste lucruri nu au o definiție clară, logică, analitică, simpla „presiune” – reală sau nu – de a spune ce simt, de a participa la o conferință despre spiritualitate, le poate da o senzație de disconfort, plictiseală, frustrare sau tensiune.

“Vorba multă, fără scop. Este un alt aspect care le provoacă o stare neplăcută. Faptul că vorbesc în gol, fără sens sau că pur și simplu, discuția în sine nu are nici o logică, îi poate obosi foarte mult. Din ce motiv? Pentru că, voluntar sau nu, vom căuta să dea sens experienței, informației și să o codifice pe „limba lor”. Acest lucru le poate epuiza foarte multă energie și resurse interioare. O frustrare foarte mare pe care o pot simți este presiunea din partea altora de a simți, așa cum o fac ei. Desi cu toții avem impresia că alții trăiesc ca noi sau că o persoană rațională este rece și deconectată de la emoții, adevărul este altul. O persoană rațională poate simți emoțiile, însă le privește dintr-un punct detașat, astfel încât să le poată face față. Este o strategie pe care multe persoane o adoptă, conștient sau nu, pentru a gestiona cât mai ușor trăirea emoțională”, susține psihologul Andra Tănăsescu.