Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare (SNBCC), la un pas de implementare. Prof. dr. Alexandru Rafila: Accesul la intervenții în caz de AVC, limitat

În cadrul Forumului Național de Neurologie, ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, a prezentat progresul semnificativ al strategiei naționale pentru bolile care necesită intervenție vasculară. Potrivit acestuia, strategia este pe cale să fie adoptată de Guvernul României, iar luna aprilie ar putea marca un moment crucial pentru dezvoltarea politicilor de sănătate în domeniul patologiilor cardio- și cerebrovasculare.

Impact asupra sănătății publice

"Acum mai bine de doi ani, am pornit la drum împreună cu doi profesioniști cunoscuți, domnul profesor Dafin Mureșan și domnul profesor Vinereanu, pentru elaborarea acestei strategii pentru bolile care necesită intervenție vasculară. Și iată-ne astăzi într-un moment în care această strategie ar trebui să fie adoptată de către Guvernul României", a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății. 

Acesta a subliniat că, având avizele necesare, strategia va reprezenta un document esențial pentru viitoarele politici în domeniul patologiilor cardio- și cerebrovasculare, patologii care sunt cele mai răspândite în România, având un impact semnificativ asupra morbidității și mortalității naționale.

Provocările accesului la servicii medicale

Ministrul Sănătății a recunoscut că, deși au fost făcute progrese, accesul la servicii medicale de calitate, în special în domeniul neurologiei, rămâne limitat.

"Accidentul vascular cerebral este o patologie despre care știm că trebuie tratată rapid. Totuși, accesul la intervenții în caz de accident vascular cerebral este oarecum limitat, iar acest lucru se datorează mai multor factori, inclusiv dotărilor tehnologice și resurselor umane calificate", a explicat Rafila.

În acest context, ministrul a evidențiat importanța dezvoltării infrastructurii și a echipamentelor necesare în centrele din întreaga țară, subliniind că distribuția teritorială rămâne un criteriu esențial pentru dotarea acestora cu tehnologia necesară.

Investițiile în tehnologie și specializarea medicilor

Un alt punct important din declarația ministrului a fost legat de necesitatea unui personal calificat.

"În ceea ce privește tromboliza, acest tip de intervenție este mai ușor de realizat comparativ cu trombectomiile, care presupun intervenții mai complexe de îndepărtare a trombilor care blochează circulația cerebrală. Aici au existat limitări, însă, cu ajutorul Comisiei de Radiologie, am reușit să dezvoltăm un atestat care permite formarea de specialiști din diverse domenii, inclusiv neurologi, neurochirurgi și cardiologi intervenționiști", a declarat Rafila.

Ministrul a menționat că, datorită acestui proiect, România va dispune în curând de aproximativ 25 de centre regionale care vor putea trata accidentele vasculare cerebrale și alte patologii asociate într-un timp mult mai scurt.

Creșterea numărului de pacienți tratați

"Dacă facem o comparație cu anul 2021, când am început acest proiect, există o creștere de 50% a numărului de pacienți care beneficiază de trombectomii", a precizat ministrul. Aceasta arată o evoluție pozitivă în tratamentele disponibile pacienților și o îmbunătățire a accesului la intervenții rapide, un factor esențial în succesul terapeutic al pacienților cu accident vascular cerebral.

Colaborarea cu universitățile de Medicină 

Un alt aspect important pe care ministrul Rafila l-a subliniat a fost implicarea activă a universităților de medicină în formarea și dezvoltarea resurselor umane necesare.

"Datorită implicării domnului rector Viorel Ginga, universitățile de medicină sunt nu doar implicate în politica de resurse umane, dar și în dezvoltarea capacităților de intervenție medicală. Aceste universități sunt esențiale în formarea tinerelor generații de medici, iar în curând va apărea un ordin comun al Ministerului Sănătății și al Ministerului Educației privind coordonarea rezidențiatului", a spus Rafila.

Ministrul a explicat că acest ordin va asigura coordonarea eficientă a pregătirii medicilor rezidenți, întrucât universitățile de medicină joacă un rol central în formarea acestora și în dezvoltarea capacităților de intervenție în diverse patologii.