Supradozele reduc speranţa de viaţă, la fel ca SIDA, în 1993

''Aceasta este prima mare scădere din 1993, la vremea respectivă cauzată de epidemia de SIDA'', a menţionat principala autoare a unui studiu, Renee Gindi, statistician la Centrul naţional de statistici în domeniul sănătăţii (NCHS), notează Agerpres. 

Un american născut în 2017 ar putea spera să trăiască în medie 78,6 ani, faţă de 78,9 ani în 2014, potrivit raportului care confirmă cifre publicate anterior. Aceasta înseamnă o reducere a speranţei de viaţă cu aproape patru luni.

Este la fel de adevărat că în prezent speranţa de viaţă este mult mai mare decât în orice altă perioadă din istoriei. Până în anii '60, speranţa de viaţă era sub 70 de ani.

Dar declinul recent ilustrează situaţia de urgenţă pentru sănătatea publică creată de medicamente şi opiacee, opiaceele de sinteză, cum ar fi fentanilul, din care câteva miligrame, incluse în comprimate care imită medicamente şi trimise de un vânzător într-un plic, sunt suficiente să omoare. Un număr de 32.000 de persoane au murit anul trecut, conform unor cifre provizorii.

Statele Unite sunt pe locul 28 în rândul ţărilor OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) în ceea ce priveşte speranţa de viaţă. Diferenţa este de patru ani faţă de Franţa (82,6 ani).

Supradozele, dar şi suicidurile şi creşterea numărului de decese cauzate de Alzheimer sunt responsabile pentru reducerea speranţei de viaţă, care este mult mai accentuată la bărbaţi decât la femei.

Între anii 1992 şi 1993, apogeul epidemiei de SIDA, speranţa de viaţă scăzuse brusc.

Supradozele afectează toate grupele de vârstă, dar cele mai afectate sunt cele între 25 şi 44 de ani.

În 2018, numărul cazurilor de supradoză părea să se stabilizeze în Statele Unite, conform unor cifrelor distincte şi preliminare publicate recent de Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor.

Cifra exactă a speranţei de viaţă în Statele Unite pentru anul 2018 va fi publicată în noiembrie.

Guvernul american alcătuieşte statistici detaliate în funcţie de ''rasă'' sau ''origine'' şi inegalităţile rămân evidente, ieri ca şi astăzi.

Persoanele de culoare (74,9 ani) trăiesc cu trei ani şi jumătate mai puţin decât albii (78,5 ani) şi cu aproape şapte ani mai puţin decât hispanicii sau latino-americanii (81,8 ani).

''Paradoxul hispanic'' este că aceste populaţii trăiesc mai mult, în pofida unui nivel socio-economic mai scăzut decât cel al americanilor albi. Cercetătorii au sugerat că acest lucru ar putea fi legat de fenomenul imigraţiei, care ar selecţiona indivizii cu o sănătate mai bună.

Raportul publicat miercuri oferă o actualizare în fiecare an privind tendinţele de sănătate pe termen lung ale naţiunii americane.

De exemplu, numărul americanilor care trăiesc fără asigurare de sănătate, număr care scăzuse brusc în timpul mandatului lui Barack Obama, a crescut din 2016, cu un an înainte ca republicanul Donald Trump să ajungă la putere. În 2018, 13,3% dintre adulţii americani şi 5,2% dintre minori nu aveau asigurare medicală.

Se observă, de asemenea, că în ultimii 15 ani, un american din 10 ia cel puţin cinci medicamente pe bază de reţetă; este în principal vorba de persoane în vârstă de 60 de ani şi peste. Dar din rândul celor cu vârsta cuprinsă între 45 şi 64 de ani, două treimi iau cel puţin un medicament