OMS avertizează: o amenințare invizibilă ar putea provoca 39 de milioane de decese până în 2050

Doctor cu un glob pământesc în mâini Sursa: Freepik

Rezistența la antimicrobiene amenință medicina modernă și provoacă deja milioane de decese la nivel mondial. OMS avertizează că, deși tot mai multe țări au planuri pentru combaterea fenomenului, măsurile sunt încă insuficiente.

Ce trebuie să știi:

  • Rezistența la antimicrobiene a fost direct responsabilă pentru peste un milion de decese în 2021 și a fost asociată cu alte aproximativ 4,7 milioane.

  • În 2023, una din șase infecții bacteriene confirmate prin teste de laborator și raportate OMS era rezistentă la antibioticele folosite pentru tratarea ei.

  • Doar 36% dintre țări aveau laboratoare naționale capabile să testeze rezistența tuturor bacteriilor și ciupercilor monitorizate de OMS.

  • Organizația estimează că rezistența la antimicrobiene ar putea provoca aproximativ 39 de milioane de decese până în 2050.

O amenințare care se dezvoltă în tăcere ar putea pune în pericol tratamente pe care medicina modernă se bazează de zeci de ani. Este vorba despre rezistența la antimicrobiene (AMR), un fenomen prin care bacteriile și alți agenți patogeni nu mai răspund la medicamentele concepute pentru a-i distruge.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că problema continuă să se răspândească, în ciuda eforturilor depuse de tot mai multe țări. Oficialii organizației atrag atenția că prevenirea infecțiilor, diagnosticarea corectă și folosirea responsabilă a antibioticelor nu avansează suficient de repede pentru atingerea obiectivelor stabilite pentru 2030.

De ce devin bacteriile rezistente la antibiotice

Bacteriile au capacitatea de a dezvolta rezistență la medicamentele care ar trebui să le distrugă. Problema se agravează atunci când antibioticele sunt utilizate pe scară largă, inclusiv în tratamentele administrate oamenilor, în creșterea animalelor și în producția alimentară.

Pe măsură ce rezistența se dezvoltă, infecțiile devin mai greu de tratat, iar medicamentele care funcționau în mod obișnuit își pot pierde eficiența.

OMS consideră că fenomenul reprezintă una dintre principalele cauze ale deceselor provocate de boli infecțioase la nivel mondial.

„Rezistența la antimicrobiene este răspândită și amenință viitorul medicinei moderne”, a declarat Jean-Pierre Nyemazi, șef interimar al departamentului de rezistență la antimicrobiene din cadrul OMS, conform Medical Xpress.

Oficialul a comparat lipsa de vizibilitate a acestei amenințări cu impactul pandemiei COVID-19, explicând că infecțiile rezistente la medicamente provoacă decese de ani de zile, fără să atragă aceeași atenție publică.

„Spre deosebire de COVID-19, care a fost foarte vizibil, infecțiile rezistente la medicamente au luat viețile oamenilor de ani de zile fără ca noi să observăm acest lucru și să tragem semnalul de alarmă așa cum ar fi trebuit”, a spus Nyemazi.

Milioane de decese, iar situația ar putea deveni și mai gravă

Cifrele prezentate de OMS arată amploarea problemei. Numai în 2021, rezistența la antimicrobiene a fost direct responsabilă pentru peste un milion de decese și a fost asociată cu alte aproximativ 4,7 milioane.

Nici perspectivele pentru următoarele decenii nu sunt încurajatoare. Organizația estimează că AMR ar putea provoca aproximativ 39 de milioane de decese până în 2050.

În acest context, OMS atrage atenția că dezvoltarea de noi tratamente nu ține pasul cu ritmul în care crește rezistența. Prin urmare, folosirea mai eficientă a antibioticelor existente devine esențială.

Tot mai multe țări au planuri de acțiune, dar puține le și finanțează

Un raport al OMS, bazat pe o anchetă desfășurată în 183 de țări în acest an, arată că au existat progrese în organizarea luptei împotriva rezistenței la antimicrobiene.

Aproape nouă din zece țări au declarat că dispun de un plan național de acțiune împotriva acestui fenomen. Situația este mult mai bună față de 2017, când doar aproximativ patru din zece țări aveau un astfel de plan.

Există însă o problemă importantă: existența unui plan nu înseamnă automat că acesta este și aplicat.

Doar 42 de țări, adică mai puțin de una din cinci, au declarat că au un plan care beneficiază de finanțare, este implementat și monitorizat.

„Țările înregistrează progrese la fiecare pas, dar ritmul acestora trebuie accelerat pentru a atinge obiectivele stabilite pentru 2030”, a declarat Pravasha Prakash, responsabil tehnic pentru rezistența la antimicrobiene în cadrul OMS.

O problemă majoră: medicii nu au întotdeauna acces la testele necesare

Una dintre cele mai mari dificultăți în combaterea rezistenței la antimicrobiene este diagnosticarea. Pentru a alege tratamentul potrivit, medicii trebuie să știe ce microorganism a provocat infecția și la ce antibiotice este sensibil.

Cu toate acestea, accesul la testele necesare rămâne limitat în multe țări.

Potrivit datelor OMS, doar 36% dintre țări aveau un laborator național de referință capabil să testeze rezistența tuturor bacteriilor și ciupercilor monitorizate de organizație. Procentul este mult sub obiectivul de 80% stabilit pentru anul 2030.

„Fără teste, medicii trebuie să trateze fără a cunoaște cauza infecției sau care antibiotic va fi eficient”, a explicat Sylvia Bertagnolo, șefa departamentului de supraveghere a rezistenței la antimicrobiene din cadrul OMS.

Cele mai recente date de supraveghere globală arată că, în 2023, una din șase infecții bacteriene confirmate prin teste de laborator și raportate OMS era rezistentă la antibioticele utilizate pentru tratarea acesteia.

Cu alte cuvinte, chiar și atunci când medicii identifică o infecție bacteriană, tratamentul obișnuit s-ar putea să nu mai funcționeze.

OMS lansează două instrumente pentru îmbunătățirea diagnosticării

Pentru a ajuta țările să depășească aceste probleme, OMS a anunțat lansarea a două instrumente menite să consolideze capacitățile de diagnosticare.

Primul stabilește ce tipuri de teste ar trebui să fie disponibile la fiecare nivel al sistemului medical, de la centrele de asistență medicală primară până la spitalele de referință.

Al doilea include 73 de proceduri de laborator. Acestea acoperă mai multe etape, de la recoltarea probelor biologice și identificarea agenților patogeni până la testarea sensibilității acestora la antibiotice.

Scopul este ca infecțiile să fie identificate mai precis, iar medicii să poată alege tratamente eficiente, evitând utilizarea inutilă sau nepotrivită a antibioticelor.

Ce măsuri pot încetini răspândirea rezistenței la antimicrobiene

OMS subliniază că lupta împotriva acestui fenomen nu depinde doar de dezvoltarea unor medicamente noi. Prevenirea infecțiilor și utilizarea corectă a tratamentelor existente sunt la fel de importante.

Printre principalele măsuri indicate de organizație se numără prevenirea infecțiilor, vaccinarea, îmbunătățirea accesului la apă potabilă și la servicii de salubritate, precum și utilizarea adecvată a medicamentelor antimicrobiene.

În același timp, diagnosticarea corectă este esențială pentru ca antibioticele să fie administrate atunci când sunt necesare și să aibă șanse cât mai mari să fie eficiente.

Avertismentul OMS arată că rezistența la antimicrobiene nu este o problemă îndepărtată, care ar putea apărea abia peste câteva decenii. Fenomenul provoacă deja milioane de decese asociate și amenință eficiența unor tratamente esențiale pentru medicina modernă.

Google News icon  Urmărește-ne și pe Google News - abonează‑te!

Articole similare