Inteligența artificială face un pas important în medicină: în Utah, pacienții pot primi rețete pentru tratarea acneei fără să fie consultați de un medic. Un program analizează fotografii ale feței și alege tratamentul potrivit.
Utah a devenit primul stat care permite unui program de inteligență artificială să prescrie medicamente fără ca rețeta să fie întocmită de un medic.
Aplicația Nolla analizează fotografii ale feței și istoricul medical al pacientului, apoi recomandă și prescrie tratamente pentru acnee.
Programul-pilot include opt medicamente aplicate pe piele, sub formă de creme sau geluri, și nu permite prescrierea de comprimate.
Rețetele vor fi verificate de medici în diferite etape ale experimentului, care este programat să dureze un an, cu posibilitatea prelungirii.
Experimentul a început pe 5 octombrie, când compania Nolla Health, cu sediul în New York, a lansat în Utah serviciul prin care inteligența artificială poate genera rețete pentru pacienții cu acnee, potrivit informațiilor publicate de Los Angeles Times.
Procesul se desfășoară printr-o aplicație. Pacientul își scanează fața cu ajutorul telefonului și completează informații despre istoricul său medical. Ulterior, software-ul analizează aspectul pielii, estimează nivelul de sebum și stabilește cât de severă este acneea, clasificând-o de la ușoară la severă.
Pe baza acestor informații, programul compară rezultatele analizei cu datele medicale furnizate de pacient și selectează un tratament. Rețeta este apoi transmisă direct unei farmacii.
Cu alte cuvinte, pacientul nu mai trebuie să ajungă în cabinetul dermatologului pentru ca un tratament topic împotriva acneei să îi fie prescris prin acest serviciu.
Este însă important de precizat că programul nu acoperă toate tratamentele pentru acnee. În această etapă, sunt incluse doar opt medicamente cu administrare locală, nu și tratamentele sub formă de comprimate.
În mod obișnuit, prescrierea medicamentelor este rezervată medicilor și anumitor categorii de profesioniști din domeniul medical care au competențe legale în acest sens, precum unele asistente medicale cu atribuții extinse și asistenții medicali.
Pentru a permite desfășurarea experimentului Nolla, autoritățile din Utah au suspendat temporar aplicarea regulii care impune ca prescripția să fie emisă de un medic autorizat.
Chiar dacă rețeta este generată de un algoritm, aceasta va purta în continuare numele unui medic, a explicat Luis Wenus, directorul executiv al companiei Nolla, pentru Los Angeles Times.
Există însă și un mecanism de supraveghere medicală. Acesta va fi modificat treptat, pe măsură ce programul înaintează și sunt acumulate date despre funcționarea sistemului.
La început, controlul uman va fi mai strict. Pentru primii 100 de pacienți, un medic va verifica fiecare rețetă înainte ca aceasta să fie eliberată.
În etapa următoare, care include următorii 400 de pacienți, inteligența artificială va putea trimite rețetele în mod autonom, fără o verificare medicală prealabilă. Un medic va analiza ulterior prescripțiile, o dată pe săptămână.
După această perioadă, supravegherea va deveni mai redusă. Un medic va verifica aleatoriu cel puțin 10% dintre rețete, o dată pe lună.
Astfel, proiectul testează nu doar capacitatea inteligenței artificiale de a identifica probleme ale pielii și de a selecta tratamente, ci și măsura în care anumite decizii medicale pot fi lăsate în responsabilitatea unui sistem automatizat.
Reprezentanții Nolla susțin că alegerea acneei pentru acest prim experiment nu este întâmplătoare. Potrivit directorului executiv Luis Wenus, medicamentele topice utilizate în tratamentul acestei afecțiuni au un profil de risc relativ redus.
Printre reacțiile adverse cele mai probabile se numără înroșirea pielii, uscăciunea și descuamarea. De altfel, unele dintre substanțele utilizate în astfel de tratamente sunt disponibile și fără prescripție medicală.
„Riscurile asociate posibilelor reacții adverse sunt mult, mult mai mici decât în cazul multor alte medicamente”, a declarat Wenus.
Totuși, faptul că anumite tratamente sunt aplicate pe piele nu înseamnă că alegerea lor nu necesită atenție. Programul trebuie să țină cont de istoricul medical și de particularitățile fiecărui pacient, iar corectitudinea evaluării realizate de algoritm este esențială.
Unul dintre argumentele companiei este accesibilitatea financiară. Serviciul ar putea reprezenta o alternativă pentru persoanele care nu își permit consultații dermatologice sau care întâmpină dificultăți în obținerea unei programări.
În cadrul programului-pilot din Utah, utilizarea aplicației costă aproximativ 5 dolari pe lună. Medicamentele preparate la comandă, cunoscute drept medicamente compuse, ajung la aproximativ 50 de dolari lunar.
Prin comparație, o consultație obișnuită la dermatolog costă între 150 și 300 de dolari.
Diferența de preț este considerabilă și explică de ce un asemenea serviciu ar putea atrage pacienți. Rămâne însă de văzut dacă avantajul financiar poate fi însoțit și de un nivel suficient de siguranță medicală.
Inițiativa nu este privită fără rezerve de reprezentanții comunității medicale.
Dr. John Whyte, director executiv al Asociației Medicale Americane, consideră că inteligența artificială poate avea un rol util în sistemul de sănătate, însă nu ar trebui să ajungă să practice medicina în mod independent.
„Dacă o fac, atunci trebuie să respecte standarde foarte înalte, la fel ca oamenii”, a declarat Whyte pentru Los Angeles Times. „Și nu cred că pot face față acestei sarcini.”
Declarația evidențiază una dintre cele mai importante probleme ridicate de acest experiment: cine răspunde atunci când un algoritm interpretează greșit simptomele, nu identifică o problemă medicală sau recomandă un tratament nepotrivit?
În cazul Nolla, supravegherea medicilor este prevăzută în etapele proiectului, însă gradul de implicare umană scade pe măsură ce sistemul este utilizat de mai mulți pacienți.
Proiectul Nolla nu este singura inițiativă de acest fel aprobată în Utah. Biroul pentru Politici în domeniul Inteligenței Artificiale a dat undă verde și altor două programe-pilot, potrivit publicației Healthcare Dive.
Unul aparține companiei August AI și ar urma să utilizeze inteligența artificială pentru reînnoirea rețetelor persoanelor care suferă de boli cronice.
Celălalt este dezvoltat de Expect Fitness și vizează oferirea de terapie virtuală pentru planșeul pelvin. Serviciul se adresează femeilor care se confruntă cu incontinență urinară, dureri pelvine sau probleme ale musculaturii planșeului pelvin după naștere.
Spre deosebire de programul Nolla, cele două companii trebuie să obțină aprobarea scrisă a autorităților de reglementare înainte de a reduce nivelul supravegherii umane.
Nu este prima dată când autoritățile din Utah permit utilizarea inteligenței artificiale pentru prescrierea medicamentelor. Un program anterior, dezvoltat de compania Doctronic, a permis utilizarea IA pentru reînnoirea unor rețete eliberate deja de medici.
Inițiativa a provocat însă nemulțumiri în rândul Consiliului de Autorizare Medicală din Utah. Reprezentanții acestuia au protestat pentru că nu fuseseră consultați înainte de lansarea programului și au avertizat că experimentul ar putea pune în pericol pacienții.
Autoritățile au decis să mențină proiectul, dar au eliminat două medicamente de pe lista celor care puteau fi reînnoite prin intermediul sistemului.
În cazul Nolla, compania a discutat cu reprezentanții consiliului de autorizare înainte de a primi aprobarea. În plus, un medic ales de consiliu va supraveghea procesul de verificare a rețetelor.
Programul-pilot are o durată inițială de un an și ar putea fi prelungit cu încă doi ani.
Experimentul din Utah deschide astfel o direcție nouă pentru utilizarea inteligenței artificiale în medicină: nu doar ca instrument care oferă informații sau ajută medicii să ia decizii, ci ca sistem care poate ajunge să inițieze singur un tratament și să emită o prescripție medicală.
