Auz: evoluția acestuia la oameni și mamifere, descifrată cu ajutorul unor fosile

Auz, oameni. Autorii unui studiu publicat joi în revista Science afirmă că au găsit, de facto, veriga lipsă: o specie care a trăit în urmă cu 125 de milioane de ani pe un teritoriu aflat în prezent în nord-estul Chinei. Ei au analizat în detaliu acele fosile, descoperite încă de la jumătatea anilor 2000.

"Sunt dovezi fantastice", a declarat un biolog specialist în evoluţie, Guillermo Rougier, profesor la Universitatea din Louisville, care nu a participat la acest studiu. Fosilele analizate "îţi taie respiraţia", a adăugat el. Fosilele cercetate de o echipă în principal chineză, din care a făcut parte Jin Meng de la Muzeul de Istorie Naturală din New York, sunt în număr de şase şi aparţin unor proto-mamifere din Cretacicul inferior. Oamenii de ştiinţă au denumit această specie Origolestes lii. Exemplarele din acea specie au trăit pe vremea dinozaurilor şi aveau o mărime şi un aspect asemănătoare şoarecilor, potrivit Agerpres.

Reptilele îşi foloseau maxilarele pentru a mesteca şi a transmite sunete externe prin vibraţii până la nivelul creierului lor, proces care diferă de sistemul auditiv al mamiferelor, ce implică trei osicule - ciocan, nicovală şi scăriţă -, care permit oamenilor să asculte o simfonie, iar delfinilor să localizeze obiecte prin eco-localizare.

Auz, oameni. Separarea mestecatului de auz

Potrivit ipotezei ştiinţifice predominante, separaţia progresivă a două funcţii - mestecatul şi auzitul - ar fi permis atenuarea constrângerilor ce puneau presiune la nivelul maxilarelor, iar mamiferele ar fi putut astfel să îşi diversifice regimul alimentar în acelaşi timp cu ameliorarea auzului lor. 

Cercetătorii au folosit şi tehnici de imagistică de înaltă rezoluţie pentru a descrie în detalii structura osiculelor şi a cartilajelor auditive aparţinând animalelor fosilizate. "Am furnizat dovada fosilizată din istoria evoluţiei care ilustrează această ipoteză", a explicat Jin Meng. Fosilele reprezintă o veritabilă comoară paleontologică, a adăugat Guillermo Rougier. Studiul sugerează noi întrebări, a adăugat el, precum: s-a produs oare această evoluţie la toate mamiferele sau doar la câteva dintre ele? "Şi s-a întâmplat dintr-o dată? În mai multe grupuri? Putem să punem multe întrebări", a adăugat acelaşi cercetător. Pe lângă sistemul auditiv, Jin Meng şi colegii lui sunt pe cale să analizeze şi alte părţi ale fosilelor, în special cavitatea cerebrală, care ar putea să le dezvăluie şi alte secrete despre evoluţia mamiferelor.