Misofonie, reacție extremă la sunete: cum știi dacă o ai
Misofonia este o reacție extremă, una până la furie, la sunete pe care alții nu le observă. Este asociată adesea cu tulburarea obsesiv-compulsivă.
Misofonie? E o reacție extremă la anumite zgomote pe care alții nu le observă, chiar și sunetele liniștite vă pot deranja. Mai sunt situații în care dacă aveți misofonie vă pot deranja sunete precum mestecat, plescăit, tuse, strănut.
Mulți oameni cu misofonie reacționează la sunetele unei anumite persoane. Poate fi o persoană, fie din familie, fie de la slujbă, care mănâncă și te deranjează că molfăie, plescăie sau scoate un sunet pe care-l consideri foarte enervant, se arată pe platforma webmd.com.
Cauzele misofoniei
Misofonia apare adesea alături de afecțiuni precum tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburările de anxietate sau sindromul Tourette. Nu se știe dacă aceste afecțiuni enumerate ar fi vinovate de apariția misofoniei.
Aceasta ar fi putut să apară pentru prima dată, se precizează pe platforma amintită, când erați nerăbdător și ați observat brusc un sunet scos de parteneră/parteneră care mestecă.
Cum se diagnostichează misofonia
S-a observat că oamenii cu misofonie au adesea mai mult mielină pe celulele nervoase din creier, iar sunetele care declanșează afecțiunea produc mai multă activitate în acele părți ale creierului legate de emoție și de amintirile pe termen lung. Specialiștii nu știu daca aceste semnale fizice sunt o cauză a misofoniei sau au loc din pricina ei.
Nu există un set oficial de simptome. Medicul poate căuta o serie de semne cheie precum sensibilitatea la sunete specifice sau chiar la gândul lor, iar aceste sunete vă irită, vă sperie și vă determină să reacționați agresiv.
Cum se tratează misofonia
Medicii susțin că nu există tratament, ci doar abordări care ameliorează cum ar fi anumite terapii de vorbire.
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Semne timpurii neobișnuite ale demenței. Experții, avertisment
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Câți pași trebuie să faci zilnic pentru a preveni boala Alzheimer. Nu sunt 10.000
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Apneea de somn devastează creierul
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.

