Microbiomul pielii: ce rol joacă în îmbătrânirea tenului

Un studiu recent, publicat în revista PLOS One, a identificat că principalele căi bacteriene legate de îmbătrânire implică producerea de pigment al pielii, acizi grași și ceramide.

Pielea este cel mai mare organ al corpului și servește ca o barieră de protecție față de mediul exterior. Comunitățile microbiene de pe piele, cunoscute și sub numele de microbiomul pielii, nu provoacă boli și beneficiază organismul. Microbiomul pielii interacționează cu sistemul imunitar al organismului și poate afecta funcționarea acestuia. Iar sistemul imunitar reglează structura microbiomului pielii.

Iar îmbătrânirea provoacă modificări ale structurii și funcției pielii. Acest lucru poate rezulta din factori „intrinseci”, cum ar fi modificări hormonale, metabolice sau ale sistemului imunitar.

Factorii „extrinseci”, cum ar fi fumatul și expunerea la lumina soarelui și anumite temperaturi, pot declanșa procese imunitare care afectează structura și întinerirea pielii. Ridurile crescute, elasticitatea scăzută, vindecarea redusă a rănilor și funcția de barieră afectată sunt modificări ale pielii care apar în timpul îmbătrânirii. Modificările în microbiomul pielii pot proveni și dintr-o scădere a producției de sebum, care este o substanță uleioasă care protejează pielea, precum și din scăderea conținutului de apă din piele și disfuncția imunitară.

Metode științifice avansate numite gena ARN ribozomal 16S și tehnici de secvențiere metagenomică sunt acum disponibile pentru a evalua modificările microbilor pielii cauzate de îmbătrânire.

Dr. Elizabeth Grice, profesor asociat de dermatologie și microbiologie la Universitatea din Pennsylvania, a explicat într-o prelegere din 2019 că tehnica de secvențiere a ARN ribozomal 16S ne permite să „răspundem la întrebările [despre] compoziția unei probe sau diversitatea unei probe. (...) Folosind aceste metode, se poate preleva o probă care conține ADN-ul genomic, […] descompune acel ADN din probă și apoi secvențiază acele fragmente. Acest lucru vă permite să identificați microbi la nivelul speciei și al tulpinii, vă permite să reconstruiți căile metabolice genetice și funcționale dintr-o probă și, mai important, vă oferă o viziune cu mai multe regnuri asupra microbiomului pielii”.

Într-un nou studiu, o echipă de la NIZO Food Research, din Țările de Jos, și-a propus să înțeleagă legătura dintre procesele celulare ale corpului, numite co-metabolism, și genele sau funcționalitățile bacteriene, implicate în îmbătrânirea pielii.

Cercetătorii au folosit testarea de secvențiere a ARN ribozomal 16S de la mostre de obraji ale participantelor de sex feminin cu diferite modificări ale pielii legate de vârstă pentru a confirma modificările la compoziția microbiomului pielii observate în studiile selectate. Echipa a prelevat mostre cu tampon de piele, câte una de la fiecare obraz, de la 25 de femei sănătoase de origine europeană din Belgia. Participanții s-au împărțit în două grupe de vârstă, unul între 20 și 28 de ani, iar celălalt între 59 și 68 de ani.

Grupul a descoperit că căile bacteriene legate de îmbătrânirea pielii au fost legate de producția de ceramide, care sunt lipide care compun bariera naturală a pielii, precum și de acizi grași și pigmentare. Cercetătorii au mai stabilit că enzimele bacteriene implicate în glicația proteinelor au fost asociate cu îmbătrânirea pielii. Glicația proteinelor în piele are loc atunci când zaharurile se leagă de proteine, cum ar fi colagenul și elastina. O acumulare de glicație a produselor finale de colagen și elastină poate duce la pierderea elasticității pielii și la lăsarea pielii, potrivit Medical News Today.

Studiul științific poate fi consultat AICI.