Efecte secundare pot să apară la orice medicament. Sunt scrise în prospectele lor, pentru că e obligatoriu, conform prevederilor legale, peste tot în lume, nu doar în România.
Cum toată lumea discută intens efectele secundare avute de vaccinurile COVID-19, în această perioadă, dr Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie, a venit cu clarificări într-un comentariu postat pe Facebook.
„Reactivitatea noastră e diferită în funcție de mulți factori. Faptul că faci febră sau se înroșește locul vaccinării, nu înseamnă neapărat că unii fac anticorpi mai repede sau mai mulți. Poate ține de reactivitate, de potențial alergic, de tehnică, de cât de anxios ești sau de ce istoric ai, de ce tratamente sau boli ai, șamd.
Sunt unii pe care îi doare, alții care nu simt nimic.
Hai să dau două exemple, că poate e mai liniștitor.
1. Pe mine mă doare când fac injecții în deltoid. Strâmb din dinți, asta e. Fac vaccinul gripal de 22 de ani. M-a durut de 20 de ori. M-a durut și când am făcut pneumococicul. Și la ală de hepatită. Am eu un deltoid mai sensibil. Dar reacție locală și generală nu fac. Vaccinul de COVID încă nu am apucat să îl fac.
2. Reacția locală poate ține de tehnică. Uite, la vaccinul care se face la 5-6 ani (Tetraxim) și la 14 (Adacel), dacă îl plasezi direct în deltoid, nu prea faci reacții locale. Pentru asta dai cu spirt și bagi seringă cu acul FĂRĂ SĂ MAI SCOȚI puțin ser prin vârf, cum se face demonstrativ prin filme. Nu scoți serul prin ac, pentru că serul, care e reactogen, să nu traverseze prin piele și țesutul subcutanat până ajunge în mușchi, pentru că în subcutan poate determina reacție locală. Așa îl ții la baza acului fără să îl scoți prin ac, abia când ajunge în mușchi apeși pistonul. Aș vrea să combat în acest context și mitul cu dacă băgăm aer, murim. Nu e valabil pentru injecții intramusculare sau intravenoase. E pentru artere cu calibru mai important, și asta nu e cazul pentru injecții uzuale, arterele nu sunt așa ușor de atins”, a explicat dr Sandra Alexiu.
