Dr. Laurențiu Bujor, directorul medical al Centrului Oncologic Sanador, a dezvăluit la Interviurile DC NEWS și DC Medical care sunt principalele cauze care duc la apariția cancerului, cât de periculos este...
Dr. Laurențiu Bujor, invitat la Interviurile DC MEDICAL și DC NEWS, este medic primar radioterapie, medic specialist oncologie medicală și directorul medical al Centrului Oncologic Sanador.
Din practica sa clinică, specialistul, care a lucrat mulți ani în străinătate, spune că a remarcat că principala cauză a creșterii numărului de cazuri de cancer este fumatul.
„În România se fumează mult. În ultimii mei ani de practică în Martinica am văzut puține cancere de laringe și puține de plămâni. Pentru că acolo oamenii nu fumează. Deci, întra-devăr, combaterea tabagismului în România este o problemă de sănătate publică. Toată lumea o discută, toată lumea o știe. Acum vreo douăzeci și ceva de ani am asistat la un curs de oncologie toracică la care un epidemiolog a prezentat curba incidenței cancerului care a scăzut doar când a crescut prețul la țigări”.
O a doua cauză, în principal pentru cancere de orofaringe, ar fi Virusul Papiloma uman, arată specialistul. El atrage atenția că acest curent negativist față de vaccinul contra HPV nu face decât rău populației, deși în acest caz intervine un paradox: virusul este implicat în apariția tumorilor, dar le face și mai sensibile la tratament.
„Cultul antivaccin îl știm cu toții. Dar într-adevăr în patologia orofaringelui, HPV-ul este implicat, dar studiile arată că tumorile cu HPV sunt mai sensibile la tratament, față de tumorile care nu sunt HPV. Și la ora actuală există protocoale denumite de dezescalare a dozei, și de radioterapie și de chimioterapie, pentru tratamentul acestor cancere", a explicat dr. Laurențiu Bujor.
În prea multe cazuri, pacienții ajung la medic atunci când cancerul este mult prea extins, în forme avansate, când fie este greu de tratat, fie mortal. E nevoie de screening, spune specialistul Sanador. Pentru asta, însă, trebuie să avem „o politică sanitară". De fapt, românii ar trebui să fie cumva obligați să meargă la medic la controale de rutină și screeninguri naționale.
„În Franța primești scrisoare acasă: te prezinți la proba cutare. O dată, de două ori, a treia oară ești amendat!", arată radiologul.
În materie de analize care pot depista cancerul din timp, „în primul rând vorbim de PSA-ul (antigen specific prostatic, n.r.). Vorbim de cancerul de prostată. Cam de la vârsta de 50 de ani. Și, evident, trebuie să fie indicat și un consult urologic. (...) Pentru cancer de laringe nu există screening, dar ORL-istul poate să vadă un polip pe o coardă vocală, foarte incipient, nu trebuie ca pacientul să se ducă la medic când nu mai poate respira și când boala este foarte avansată. (...) Pentru plămâni iarăși nu este consens. Nu poți să le faci la toți CT. (...) Dar să ne gândim și cum era înainte de 1989. Era testul Babeș Papanicolau, se făcea, este valabil și astăzi, este un test simplu care nu știu de ce nu se mai face. (...) Pentru sân, autopalparea, în primul rând, educarea femeilor. (...) Mamografia, iarăși e complicat, pentru că depinde și de factorii de risc și familiali, dar să știți că ecografia e mai simplă. Cu echipamentele de astăzi, de multe ori ecografia completează mamografia".
Cât privește testarea genetică pe care a făcut-o celebra actriță Angelina Jolie, medicul spune că „BRCA1 se face în România, costă cred că destul de mult. (...) Eu nu aș sfătui să meargă cineva să ceară 'faceți-mi analiza aia"! Întâi să vadă un oncogenetician. Există așa ceva, noi avem la Sanador", dezvăluie Laurențiu Bujor.
Când vine vorba, însă, de markerii tumorali, specialistul are o reacție neașteptată. vezi în video:
Când este nevoie de RMN la prostată. Medicii recomandă acest tip de investigație în anumite cazuri.
Tasarea sau tasările coloanei vertebrale sunt subdiagnosticate, iar acestea pot indica un risc de osteoporoză.
Cancerul de sân este al treilea cel mai frecvent tip de cancer din România. Care sunt simptomele, cauzele și pașii detratament
Radiografiile sunt teste imagistice care ajută la diagnosticarea unor boli. Care sunt riscurile acestora.
Care este cauza anevrismelor și ce se întâmplă cu vasele de sânge. Care e vârsta la care trebuie să verifici dacă ai anevrism.
Modificările coloanei vertebrale sunt mai des întâlnite la persoanele în vârstă. Provoacă dureri, dar și modificări ale posturii.
Osteodensitometria este testul care îți arată dacă ai osteoporoză. Acesta durează doar câteva minute și are o precizie mare.
Afecțiunile ginecologice pot fi diagnosticate prin teste imagistice. Acestea oferă o imagine mai clară asupra unor leziuni.
Medicina personalizată are o serie de avantaje pentru pacienți. Ce presupune aceasta.
