Dr Gabriel Diaconu, sfaturi pentru rezistența la uzura mentală la Terapie Intensivă. Coronavirus

Dana Lascu / 12 Martie 2020 / 20:37
Coronavirus, echipament de protectie. Foto: MTI
Coronavirus, echipament de protectie. Foto: MTI

Dr Gabriel Diaconu, medic psihiatru, a realizat un scurt îndreptar dedicat colegilor săi de breaslă de la Anestezie-Terapie Intensivă, cu recomandări pentru rezistența la uzura mentală!

Scurt îndreptar pentru echipele de medicii ATI care vor prelua pacienți cu pneumonie Covid-19, realizat de dr Gabriel Diaconu, medic psihiatru, și publicat pe pagina sa de Facebook. „Nu fac referire aici la procedurile, protocoalele tehnice etc. Le știți. Adaug, în schimb, elemente care să crească randamentul echipelor, să prevină uzura și să identifice precoce burnout-ul", a notat medicul.

Iată recomandările sale:

„ 1. Asigurați-vă că echipa își vorbește pe nume și că ați identificat tot personalul implicat în actul medical. Având în vedere că se vor schimba echipe, și vor fi deplasate în zone cu nevoi variabil crescânde, o soluție este ca oamenii să poarte, scris cu literă mare, un sticker cu numele mic. E mult mai util în comunicație să îl folosești, decât apelativul profesional sau de politețe. În plus favorizează alianța echipei.

2. Creați de acum planul de rotație, dar și scenariul de umplere 100%, 150% și 200%. Identificați persoanele cu vulnerabilitate suplimentară fie i) prin vârstă, ii) probleme de sănătate asociate iii) experiență de viață și de muncă. Inițial cazurile au o dinamică abruptă, după care plafon, după care merg fie spre exitus fie rezolvare. Proceduri, proceduri, proceduri. Nu e loc de artă. Checklist pentru fiecare manevră medicală.

3. Dacă aveți psiholog atașat secției de ATI, trebuie să fie inclus în echipa terapeutică. Dacă nu aveți, CEREȚI! E crucial ca medicul care tocmai a pierdut un pacient să fie lăsat să degajeze emoție într-un spațiu de siguranță, cu un profesionist. Idem asistentă. Eadem infirmieră.

4. Exersați mindfulness, reduceți consumul de stimulente, cafea, alcool, tutun. E un maraton. Am experiența intervențiilor trecute, unde în prima săptămână voluntariatul a fost extraordinar, ca și solidaritatea, dar apoi s-a instalat, treptat, epuizarea și numărul greșelilor medicale a crescut. Planul vostru trebuie să fie făcut pe următoarele 4 – 6 săptămâni.

5. Tot ce înseamnă procedură medicală, intervenție chirurgicală etc amânabilă trebuie amânată acum. Turele de noapte trebuie reduse pentru ca personalul să aibă rezervă de somn, îndeosebi în ce privește personalul care are 10+ ani vechime, în speță medicii și asistenții 40+ ani. Familiile trebuie informate despre faptul că medicul de ATI este extrem de expus, și conduita imediat următoare trebuie să fie conformă. Carantină la spital, carantină și acasă. Cu dezinfecția corectă a suprafețelor. NU luați echipament de spital acasă, y compris halat. Fiecare spital trebuie să aibă circuit de dezinfectate a echipamentului textil, dacă nu poate fi de unică folosință.

6. Semnele instalării stressului ocupațional sunt: apatie, momente de agitație psihică, cinism, stări depresive, anxietate, activare neurovegetativă persistentă (puls crescut, transpirații, tensiune arterială oscilantă). Știm, deja, că timpul mediu de instalare a burnout-ului, în astfel de scenarii, este de 6 – 8 săptămâni. Dar știm și că, dacă intervenția și debrief-ul psihologic sunt introduse precoce, ele pot mitiga epuizarea profesională, și creștere performanța sub stress.

Suntem alături de voi. Curaj, cu teamă. Pentru că fără teamă n-are cum fi curaj” a notat psihiatrul, pe pagina sa. 

Articole Recomandate
Get it on App Store Get it on Google Play


Citite săptămâna aceasta


Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2020 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
nxt.23
YesMy