EXCLUSIV România întârzie accesul pacienților la medicamente inovative. Dr. Radu Rășinar: Avem un decalaj. 828 de zile

România se află în urma altor țări europene când vine vorba de accesul pacienților la medicamente inovative. Studiile recente arată că timpul mediu până la compensarea unui medicament este de peste 800 de zile, iar numărul de produse compensate rămâne scăzut. Această situație afectează în special bolile rare, oncologia și terapiile fără alternative, punând presiune pe sistemul de sănătate și pacienți. Experții atrag atenția că prioritizarea și o strategie clară la nivel național ar putea accelera accesul la tratamente inovative și ar aduce România mai aproape de standardele europene.

Vezi emisiunea dând CLICK pe imaginea de mai sus

"W.A.I.T. este studiul care este consacrat pentru măsurarea accesului la inovație. România este poziționată târziu, compensarea medicamentelor se întâmplă la 828 de zile, iar numărul de produse compensate relativ la acel lot de produse arată 30, comparativ cu 20 față de celelalte țări. 

Nu este o surpriză pentru nimeni, dar reprezentarea grafică vine și ne spune că decalajul nostru este semnificativ. (...) În comparație cu Bulgaria, Cehia, aceste țări, uitându-se spre inovație, au progresat într-o măsură prin creșterea numărului de produse compensate și a intervalului de timp până la compensare.

De cealaltă parte, Ungaria și Slovacia nu sunt modele de urmat, pentru că, în realitate, sunt două din țările din vecinătatea noastră care au involuat în acest an, fie în numărul de produse compensate, fie în intervalul de timp necesar pentru a le compensa", a explicat dr. Radu Rășinar, Președinte ARPIM, Director General AstraZeneca România, în cadrul ediției 2025 a Forumului Inovației în Sănătate, cu tema „Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative", organizat de ARPIM.

România, în întârziere

România se confruntă cu un decalaj major în accesul la medicamente inovative, în special pentru bolile rare, oncologie și terapiile fără alternativă. Potrivit lui dr. Radu Rășinar, Președinte ARPIM, intervalul de timp până la compensarea medicamentelor este extrem de mare, generat în mare parte de HG 720, care poate întârzia procesul până la 24 de luni. În total, există 94 de indicații fără alternativă terapeutică, iar prioritizarea și o planificare realistă sunt esențiale pentru accelerarea accesului pacienților la tratamente inovative.

"Avem un decalaj de alocare a resurselor, vom avea nevoie de planificare bună, realistă, matură în așa fel încât să putem să accelerăm lucrurile pe care le putem accelera și acționa în inovație. Discuția vine în procesul de compensare, unde trebuie să acționăm.

Am reprezentat grafic pașii mari de compensare ai României pornind de la aprobarea europeană, trecând apoi prin depunerea dosarelor, deciziile de evaluare ale tehnologiilor medicale și, în cele din urmă, publicarea compensării.

În realitate, intervalul de timp semnificativ și porțiunea din proces este legată de decizia din HG 720 care e întârziată și foarte puțin predictibilă pentru că se duce până la 24 de luni sau chiar mai mult, în condițiile în care timpul necesar deciziilor de evaluare s-a redus la 90-92 de zile lucrătoare.

Sunt 94 de indicații fără alternativă terapeutică.  Aceste medicamente care așteaptă sunt distribuite astfel:

• 52% pentru boli rare
• 26% în oncologie
• 13% alte boli
• 5% hematologie
• 4% nefrologie", a explicat dr. Radu Rășinar, Președinte ARPIM, Director General AstraZeneca România, în cadrul ediției 2025 a Forumului Inovației în Sănătate, cu tema „Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative", organizat de ARPIM.

Oportunitate prin prioritizare și strategie europeană

"În ceea ce privește "produsele orfane" România este plasată în partea de jos. De fapt, din cauza diferenței mari a variației foarte mari a bulinei din România față de linia de trend, este o discuție de prioritizare, nu de resurse.

Prin prioritizare s-ar putea scădea intervalul până la linia de tendință, iar țările care fac lucrul acesta sunt plasate pe linia de sus.

De fapt, aici avem un moment de oportunitate extraordinară. În toată zbaterea competitivă și economică cu SUA și cu China, UE a elaborat o strategie la life science-lui și a publicat-o în iulie 2025. Momentul în sine pentru noi este foarte bun, pentru că o strategie românească clară poate să ne deschidă o ușă la momentul oportun în așa fel încât să avansăm repede și să luăm din această strategie europeană suficiente resurse și înțelepciune care ni se potrivește", a explicat dr. Radu Rășinar, Președinte ARPIM, Director General AstraZeneca România, în cadrul ediției 2025 a Forumului Inovației în Sănătate, cu tema „Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative", organizat de ARPIM.

Vezi emisiunea dând CLICK pe imaginea de mai sus