Asigurările complementare ar putea prelua cei 30% din cheltuielile medicale plătite acum de pacienți, reducând presiunea asupra sistemului public și crescând accesul la servicii medicale de calitate.
Conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, Președinte CNAS, explică la HEALTH FORUM provocările sistemului de sănătate românesc și modul în care asigurările complementare ar putea prelua cei 30% din cheltuielile medicale plătite acum direct de pacienți. Oficialul subliniază necesitatea actualizării pachetelor de servicii de bază, eficientizării cheltuielilor și digitalizării CNAS, dar și rolul complementar al sectorului privat în creșterea accesului la servicii medicale de calitate.
"Am invitat asiguratorii privați la discuții, la CNAS, și le-am spus că 30% din cheltuielile de sănătate sunt plătite de către pacient, ori lucrul acesta nu este normal.
În Legea 95 există de foarte multă vreme această prevedere prin care în România există asigurări complementare de sănătate. Însă, noi am uitat să actualizăm cele două pachete de servicii de bază, pachetul minimal și pachetul de bază. De pachetul minimal beneficiază neasigurații, iar de pachetul de bază beneficiază persoanele asigurate.
Noi continuăm să spunem în textul actelor normative că finanțăm tot și plătim tot în cadrul pachetului de bază, dar în practică 30% din cheltuieli sunt plătite de pacient.
Întrebarea către asiguratorii privați, pe care îi văd ca asiguratori complementari, ar fi aceea de a interveni în această zonă, ca acei 30% să nu mai fie plătiți de către pacientul român din buzunar, ci să fie plătiți din aceste asigurări complementare, pentru care astăzi există cadru legal prin care o serie de facilități fiscale sunt disponibile.
Dar totodată nu sunt foarte clar reglementate și nu sunt suficiente aceste facilități fiscale. Trebuie să devină mai consistente, iar aici este rolul Parlamentului și există un consens în zona de sănătate pe aceste nevoi de complementaritate între sistemul public și sistemul privat.
Încă din momentul în care am preluat funcția de președinte al CNAS am spus că am două priorități și anume eficientizarea și informizarea. În ceea ce privește eficientizarea sunt două aspecte pe care trebuie să se focuseze CNAS. Vorbim de eficientizarea cheltuielilor, dar și eficientizarea funcționării acestei instituții, inclusiv în ceea ce privește resursele umane", a explicat conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, Președinte CNAS, în cadrul "HEALTH FORUM: Cum poate fi revizuit sistemul de asigurări de Sănătate din România".
Sistemul de asigurări de sănătate din România se află în fața unor schimbări majore, vizând trecerea de la o contractare reactivă la una pro-activă și integrarea asigurărilor complementare, măsuri menite să reducă presiunea asupra bugetului FNUASS și să crească calitatea serviciilor medicale pentru pacienți.
"Pe partea cealaltă de eficientizare a CNAS sunt de acord, deși numărul actual al colegilor mei din CNAS și casele județene, este mai scăzut cu 1000 de posturi mai puțin față de acum 15 ani, încărcătura este foarte mare mai ales în contextul în care digitalizarea există, dar nu este la nivelul anului 2025 și tocmai de aceea facem noul PIAS.
Sunt câteva aspecte care pot fi îmbunătățite și mă refer la activitatea de contractare și la activitatea de supervizare, de monitorizare a acestei contractări sau la activitatea de control.
În ceea ce privește partea de contractare, CNAS a rămas în urmă. Funcționăm pe o logică de contractare reactivă. Noi contractăm ceea ce privim ca și oferte de contractare. Adică avem 10 solicitări de intrare în relații contractuale cu CNAS, le analizăm și le selectăm pe anumite criterii.
Nu cred că se poate continua în acest fel. CNAS ca asigurator de servicii sociale de sănătate trebuie să treacă la o politică de contractare pro-activă. Trebuie să știu care sunt nevoile reale de sănătate dintr-o anumită zonă.
Trebuie să contractez din FNUASS acele servicii de care am nevoie în următorii ani, astfel încât și această complementaritate între sistemul public și sistemul privat să fie reală.
Se dădeau exemple legat de sumele care se colectează. Aparent sunt mari, dar dacă ne raportăm cu sumele care sunt colectate în sistemele de asigurări de sănătate ale altor țări suntem încă departe și foarte departe.
Noi aveam în perioada cea mai bună a bugetului CNAS raportat la bugetul țării, o pondere de 12-14% buget al CNAS din bugetul țării. Franța este la 24%, iar lucrul acesta se raportează la un buget cu mult mai mare decât cel al CNAS.
Tocmai de accea, asigurările complementare sunt o soluție foarte eficientă și foarte corectă care scade presiune asupra FNUASS, iar pe de altă parte va crește calitatea serviciilor medicale.
(...) Sunt viziuni diferite cu privire la rolul asigurărilor private în România. CNAS este un asigurator de servicii sociale de sănătate. Ca să te apuci și să feliezi FNUASS, cred că este o eroare. Trebuie să ne focusăm pe punerea în aplicare a acelui articol din Legea 95 care spune că în România există asigurări complementare de sănătate la asigurările sociale de sănătate, iar asiguratorul social de servicii sociale de sănătate trebuie să fie cinstit cu asigurații și să definească foarte clar de unde începe pachetul de bază, unde se termină pachetul de bază, pentru că acolo unde se termină pachetul de bază de servicii sociale de sănătate, ar trebui să intre asigurările complementare de servicii de sănătate.
În felul acesta, cei 30% pe care pacientul îi plătește din buzunar, îi va plăti asiguratorul de servicii complementare de sănătate", a explicat conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, Președinte CNAS, în cadrul "HEALTH FORUM: Cum poate fi revizuit sistemul de asigurări de Sănătate din România".
