Rezistența la antibiotice ne poate lăsa fără soluții terapeutice. România vrea ca antibioticele să fie eliberate cu rețetă specială.
Românii se află printre europenii care consumă în exces antibiotice, iar acest lucru se vede în ceea ce medicii numesc rezistența la antibiotice.
”Din păcate, utilizarea antibioticelor are ca efect nedorit inevitabil creșterea rezistenței microbiene față de acestea; este limitată astfel eficiența antibioticelor existente, situație cu atât mai frustrantă cu cât în aproximativ 50% din cazuri nu există o justificare medicală pentru a le utiliza, conform OMS”, a transmis recent Ministerul Sănătății, într-un comunicat de presă.
Peste 35.000 de persoane din Europa mor anual din cauza rezistenţei la antibiotice, a informat în noiembrie 2022 Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC).
Raportul ECDC de evaluare a rezistenţei la antibiotice în Uniunea Europeană, Norvegia şi Islanda în anii 2016-2020 a concluzionat că impactul asupra sănătăţii este comparabil cu cel al gripei, tuberculozei şi HIV/SIDA combinate.
Potrivit unui sndaj european, doar 3 din 10 europeni știau că utilizarea nenecesară a antibioticelor le face să devină ineficiente, că administrarea antibioticelor ar trebui să înceteze numai la finalizarea întregii cure de tratament, că antibioticele generează adesea efecte secundare, cum ar fi diareea, și că antibioticele nu sunt eficace împotriva răcelilor.
În acest context, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila a precizat, marți, că România trebuie reglementeze eliberarea de antibiotice.
”Prescrierea de antibiotice trebuie să fie potrivită cu boala, în sensul că antibiotice de rezervă nu trebuie prescrise ca antibiotice de primă intenţie. (…) Eliberarea antibioticelor din farmacie trebuie făcută strict pe reţetă. Ne gândim foarte serios să reglementăm astfel încât antibioticele să nu mai poată să fi eventual eliberate nici măcar pe bază de reţetă simplă.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. FOTO: Captură video
Chiar dacă nu sunt compensate să aibă un regim de eliberare care să le facă mai greu accesibile publicului”, a spus Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, potrivit Agerpres.
Prof. dr. Florin Buicu, vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie în Camera Deputaților, a explicat că o astfel de decizie privind eliberarea ”specială” a antibioticelor are legătură tocmai cu rezistența crescută la antibiotice, dar și cu faptul că dacă se continuă în același trend se va ajunge în situația în care nu vor mai exista soluții terapeutice pentru cazurile grave.
”Este vorba de faptul că avem o rezistență la antibiotice foarte crescută în România, și nu numai în România, ci și la nivel european și chiar mondial.
Orice măsură de limitare a consumului de antibiotice pentru cazurile care nu au prescripțiile medicale determină, de fapt, în timp, la această reducere a rezistenței.
Avem o mare problemă în domeniu pentru că cercetările din ultimii ani nu au mai identificat antibiotice noi, iar pentru cazurile grave, din cauza acestei rezistențe la antibiotice, nu avem soluții terapeutice”, pa declarat prof. dr. Florin Buicu, vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie în Camera Deputaților, în exclusivitate, pentru DC Medical.
Mai mult decât atât, medicul susține că în acest moment eliberarea de medicamente cu prescripție medicală este reglementată la nivelul Colegiului Farmaciștilor, însă viața de zi cu zi ne arată fața sa reală.
Prof. dr. Florin Buicu. FOTO. Facebook @Florin Buicu
”În modalitățile de față, modalitățile de verificare sunt, teoretic, la nivelul Colegiului Farmaciștilor, care au o prevedere că eliberarea anumitor categorii de medicamente se face doar pe bază de prescripție medicală.
Având în vedere că există în piață, viața reală ne arată că mergem la farmacie și ne cumpărăm orice medicament fără niciun fel de prescripție medicală, probabil că este o măsură prin care dl. ministru trage acest semnal de alarmă, al rezistenței la antibiotice”, a mai spus prof. dr. Florin Buicu.
Antibioticele sunt utilizate pentru a trata sau preveni unele tipuri de infecții bacteriene.
Acestea acționează prin uciderea bacteriilor sau prin împiedicarea răspândirii lor.
Infecțiile bacteriene sunt cauzate de transmiterea bacteriilor, care se poate face de la o persoană la alta, prin mediul înconjurător sau în urma consumului de alimente sau apă contaminată.
Severitatea infecțiilor bacteriene depinde, în mare parte, de tipul de bacterii implicate. Infecțiile bacteriene pot varia de la boli minore, cum ar fi streptococul și infecțiile urechii, până la condiții care pun viața în pericol, cum ar fi meningita și encefalita.
Cele mai frecvente infecții bacteriene sunt:
- Salmonella
- Escherichia coli (E. coli)
- Tuberculoza
- Staphylococcus aureus rezistent la meticilina
- Clostridium difficile (C. diff)
- Pneumonia bacteriana
- Vaginoza bacteriana
- Heliobacter pylori (H. pylori)
- Gonoreea.
Simptomele infecției bacteriene includ:
- febră
- frisoane
- oboseală
- durere
- umflarea anumitor zone
- roșeață
- disfuncția organelor, arată Very Well Health.
Exista 10 clase de antibiotice:
- Peniciline
- Cefalosporine
- Carbapeneme
- Macrolide
- Tetracicline
- Chinolone
- Lincomicine
- Sulfonamide
- Glicopeptide
- Aminoglicozide.
Ca orice medicament, antibioticele pot provoca efecte secundare. Cele mai multe antibiotice nu cauzează probleme dacă sunt folosite în mod corespunzător, iar efectele secundare grave sunt rare.
Efectele secundare comune includ:
- îmbolnăvirea
- senzație de rău
- balonare și indigestie
- diaree, arată Institutul Național de Sănătate.
Vezi și: Uitare sau demență. Cele cinci semne pe care nu trebuie să le ignori niciodată
Un simplu test îți poate dezvălui riscul de cancer cu ani înainte ca boala să apară. Se poate face gratuit.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
