Schimbarea orei poate declanșa o serie de efecte negative asupra sănătății, dar există măsuri simple pentru a minimiza aceste riscuri. E adevărat că simțim schimbarea orei și corpul este afectat de asta, sau...
Trecerea la ora de iarnă poate provoca perturbări ale ritmului circadian, ceea ce duce la o serie de efecte pe termen scurt asupra sănătății fizice și mentale. Oamenii pot experimenta insomnii, dificultăți de concentrare și oboseală accentuată. Aceste simptome pot apărea în primele zile sau chiar săptămâni după schimbarea orei, pe măsură ce corpul se adaptează.
Pentru persoanele care suferă deja de depresie, anxietate sau alte afecțiuni de sănătate mintală, schimbarea orei poate acționa ca un declanșator. Scăderea luminozității din timpul zilei și perturbarea tiparelor de somn pot agrava aceste stări, crescând riscul de episoade depresive sau anxioase.
De asemenea, tulburările afective sezoniere (TAS) sunt frecvente în această perioadă, iar pentru cei vulnerabili, ajustarea la noul orar poate fi mult mai dificilă.
"Majoritatea oamenilor se adaptează cu ușurință la schimbarea orei. Adaptarea completă se face în două săptămâni. Peste 4 milioane de cetățeni europeni au cerut Parlamentului european și Comisiei Europene să nu se mai schimbe ora pentru că are efecte negative asupra sănătății.
Crește riscul de infarct cu 5-10% mai ales în primele 3 zile după schimbarea orei și mai ales la tineri activi care merg la muncă. Pe de altă parte, crește și riscul de suicid în următoarea perioadă, mai ales la cei cu vulnerabilități psiho-emoționale și cu probleme de acest gen.
Cele mai importante modificări sunt cele cardiovasculare și vorbesc de variații ale tensiunii arteriale, dureri precordiale, agravarea fenomenelor anginoase și chiar infarct miocardic acut. Dacă vorbim despre cele neuropsihice, vorbesc de tulburări de somn, hioposomnie sau hipersomnie, oamenii devin mai agitați, agresivi, iritabili și pe fondul acesta sunt agravate mai ales că vine perioada aceasta a anului cu tulburări afective senzoniere, la cei cu vulnerabilități psiho-emoționale se pot întâmpla și lucruri neplăcute.
Dacă aveam fenomeme de tip neurologice sau cardiovasculare în această perioadă, ele sunt polimorfe, se pot suprapune cu foarte multe afecțiuni. Nu le neglizați și mergeți la medic, pentru că în spatele unei patologii extrem de diversificate din punct de vedere al simptomatologiei, pot fi afecțiuni medicale severe și ar trebui diagnosticat", a declarat Dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar de medicină de urgență.
Foto: Freepik @rokeyabegum95
Există câteva măsuri simple pe care le putem adopta pentru a minimiza impactul schimbării orei asupra sănătății. Expunerea la lumină naturală joacă un rol esențial în ajustarea ritmului biologic la schimbarea orei. Lumina naturală ajută la reglarea producției de melatonină, hormonul responsabil cu somnul, facilitând astfel adaptarea organismului la noul ciclu de somn-trezire.
"Pe de altă parte sunt sfaturile clasice, nici nu putem trăi sub un clopot de sticlă, ca să ne adaptăm cu ușurință respectăm un stil de viață sănătos, eliminând excitantele, cafeaua, cofeina sau reducându-le în această perioadă, fructe, legume proaspete, plimbări în aer liber că tot este frumos afară, pot face ca să fie mai ușor de suportat în contextul schimbării orei.
Gândiți-vă în țările nordice câte astfel de probleme de adaptare sunt legate tocmai de absența unui stil de a te expune corect la lumină. Orice modificare de comportament creează un stres adaptativ. Fiecare dintre noi se adaptează altfel. Riscul este în special pe persoane active sau pe categorii vulnerabile", a adăugat în încheiere Dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar de medicină de urgență.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
