Această abilitate ne ajută să gestionăm emoțiile, să relaționăm mai bine cu ceilalți și să rămânem echilibrați în situații dificile.
Inteligența emoțională (EQ) este o abilitate care poate fi dezvoltată și perfecționată în timp, deoarece presupune să fii în ton cu propriile emoții și cu cele ale celorlalți. Aceasta implică capacitatea de a percepe, înțelege, înțelege și gestiona emoțiile, precum și modul în care cineva recunoaște și răspunde la emoțiile celorlalți.
Inteligența emoțională este importantă deoarece îi ajută pe indivizi să rămână calmi sub presiune, să gestioneze cu eleganță momentele stânjenitoare și să relaționeze cu oamenii. O inteligență emoțională mai ridicată permite persoanelor să își înțeleagă mai bine sentimentele și pe cele ale celorlalți, ceea ce duce la relații mai bune, empatie și echilibru chiar și în momentele dificile.
Înțelegerea și etichetarea propriilor emoții permite înțelegerea modului în care se pot simți ceilalți, permițând persoanelor să pună întrebări în loc să presupună că toată lumea simte la fel. Această înțelegere îi poate ajuta pe indivizi să vadă dincolo de propria lor lentilă și să înțeleagă ce ar putea simți alții, în funcție de originea lor.
Fiecare persoană abordează lumea prin lentila sa unică, aducând o combinație de trecut, experiențe, personalitate și emoții. Această lentilă influențează totul, de la opinii la reacții în anumite scenarii, făcând dificilă înțelegerea modului în care altcineva ar putea vedea lucrurile diferit de noi.
Inteligența emoțională îi ajută pe indivizi să vadă dincolo de propria lor lentilă și să înțeleagă cum s-ar putea simți ceilalți, în funcție de punctul lor de plecare.
Inteligența emoțională, un concept inventat în anii 1990 de psihologul și autorul Daniel Goleman, este compusă din cinci componente: conștiința de sine, autoreglarea, motivația, empatia și abilitățile sociale.
Conștiința de sine implică înțelegerea propriilor modele de comportament și motivații, recunoașterea declanșatorilor, identificarea punctelor forte și înțelegerea limitelor. Aceasta implică, de asemenea, umilință și capacitatea de a recunoaște factorii declanșatori și punctele forte.
Autoreglarea implică gestionarea emoțiilor proporțional cu circumstanțele date, permițând pauze și controlul impulsurilor. Aceasta implică gestionarea tensiunii, gestionarea conflictelor și adaptarea la schimbările din mediu. Persoanele motivate intrinsec sunt motivate să reușească și să se dezvolte ca indivizi, mai degrabă decât pentru recompense externe.
Empatia este un nivel sănătos de interes personal, dar nu egocentric, care permite indivizilor să înțeleagă experiențele altora și să empatizeze cu luptele lor. Aceasta presupune să nu-i judece pe ceilalți și să recunoască faptul că fiecare face tot ce poate cu circumstanțele care i-au fost date.
Aptitudinile sociale sunt esențiale pentru o muncă eficientă în echipă și pentru rezolvarea conflictelor. Aceste abilități implică ascultarea activă, contactul vizual, comunicarea verbală și limbajul corporal deschis, precum și dezvoltarea relațiilor și a leadership-ului. Concentrându-se pe aceste componente, persoanele își pot spori inteligența emoțională și pot contribui în mod pozitiv la viața și relațiile lor.
Inteligența emoțională se caracterizează prin capacitatea de a identifica și descrie sentimentele celorlalți, de a recunoaște punctele forte și limitele personale, de a dezvolta încrederea în sine și acceptarea de sine, de a renunța la greșeli, de a accepta schimbarea, de a avea o curiozitate puternică, de a manifesta empatie și preocupare pentru ceilalți, de a manifesta sensibilitate față de sentimentele celorlalți, de a accepta responsabilitatea pentru greșeli și de a gestiona emoțiile în situații dificile.
Foto: Freepik
Inteligența emoțională este o abilitate care poate fi dezvoltată în timp și care poate ajuta la gestionarea stresului zilnic și la îmbunătățirea comunicării cu ceilalți. Dr. Tworek sugerează că oricine își poate îmbunătăți inteligența emoțională ținând un jurnal, practicând meditația și mindfulness, învățând din experiențele personale și exersând abilitățile de comunicare.
Păstrarea unui jurnal ajută la înțelegerea propriilor sentimente și la dezvoltarea conștiinței de sine, care poate ajuta la empatia față de ceilalți și la îmbunătățirea relațiilor. Meditația și mindfulness pot ajuta la calmarea minții și la reducerea stresului și a anxietății, în timp ce mindfulness presupune să fii conștient și prezent în toate situațiile.
Învățarea din propriile experiențe poate ajuta la determinarea celui mai bun mod de a comunica cu ceilalți. Reflectând asupra unui moment în care cineva v-a cerut părerea într-un mod care v-a făcut să vă simțiți apreciați, afirmați, sprijiniți sau ascultați în alt mod, vă puteți informa asupra modului în care formulați întrebări similare pentru altcineva.
Îmbunătățirea inteligenței emoționale este similară cu îmbunătățirea condiției fizice: necesită un efort intenționat și pe termen lung. Este esențial să nu neglijați cealaltă jumătate a inteligenței dvs. emoționale: relațiile cu ceilalți.
Practicați ascultarea activă acordând întreaga concentrare și atenție conversațiilor, făcând un efort real pentru a înțelege ce spune cealaltă persoană și de unde vine aceasta.
Ascultarea activă presupune, de asemenea, să acordați atenție limbajului corpului și indiciilor verbale subtile, cum ar fi tonul, care vă pot ajuta să înțelegeți cum se simt oamenii dincolo de cuvintele pe care le spun.
Solicitarea de feedback vă poate ajuta să înțelegeți cum vă prezentați în fața celorlalți. Solicitarea de feedback deschide ușa către alte comunicări și transmite deschiderea dvs. de a purta astfel de conversații și de a consolida relațiile.
În cele din urmă, este esențial să aveți răbdare. Este un proiect pe termen lung, iar orice pas înainte este un progres și este ceva care poate fi continuat pe tot parcursul vieții. Prin punerea în practică a acestor sfaturi, puteți să vă îmbunătățiți inteligența emoțională și bunăstarea generală.
Exemplele ilustrează modul în care inteligența emoțională (EQ) se manifestă în diferite situații, prezentând contraste între răspunsurile cu EQ ridicat și cele cu EQ scăzut:
- Autoreglarea: Un EQ ridicat implică menținerea calmului în fața criticilor, în timp ce un EQ scăzut conduce la defensivă.
- Empatia: EQ ridicat permite înțelegerea sentimentelor celorlalți și colaborarea pentru găsirea de soluții, în timp ce EQ scăzut se luptă să înțeleagă emoțiile celorlalți.
- Conștientizarea de sine: Un EQ ridicat permite auto-reflecția onestă, în timp ce un EQ scăzut duce la reacții impulsive precum furia sau frustrarea.
- Motivația: Un EQ ridicat implică mândrie de sine și valorizarea realizărilor interne, în timp ce un EQ scăzut depinde de validarea externă, cum ar fi „like-urile” din social media.
- Abilități sociale: Un EQ ridicat favorizează implicarea și ascultarea activă în interacțiunile sociale, în timp ce un EQ scăzut duce la dezangajare.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Odată cu pensionare multe persoane se degradează psihic, dar și din punct de vedere al sănătății fizice. De ce se întâmplă acest lucru.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
