Furunculul este o infecție de natură bacteriană sau fungica a foliculului de păr. Pentru că infecţia foliculului de păr poate apărea oriunde, nu numai la nivelul scalpului, furunculul poate şi el apărea oriunde (pe gât, pe faţă, pe coapse, sau pe fese).
Furunculul - Cauzele infecției
Furunculul este o infecţie produsă de Stafilococul aureus, dar infecţia poate fi cauzată şi de alte bacterii.
Transmiterea infecţiei se face prin contact direct şi se face pe fondul unui sistem imunitar slăbit, o imunitate care nu poate face faţă atacului unui stafilococ. În plan real, este foarte posibil ca persoanele care dezvoltă un furuncul (sau mai mulţi) să fie purtătoare cronice de stafilococ şi tocmai pe acest fond pot apărea aceste semne infecţioase.
Furunculul are forma unei umflaturi roşii, care poate dezvolta în vârf un punct alb (puroi). După un timp, umflătura se poate sparge, eliminând puroiul. Dimensiunea furunculului poate varia. Cel mai mic poate fi mai mic decât un bob de mazăre, cel mai mare poate ajunge de dimensiunea unei mingi de golf.
Evoluţia furunculului durează aproximativ 10-14 zile. Dacă pacientul nu apelează la un tratament chirurgical de specialitate, furunculul se vindecă de la sine, dar va lăsa în urmă o cicatrice inestetică.
Furunculul - Simptome
Furunculul se dezvolta la nivelul pielii ca o umflătură benignă, este foarte asemănătoare cu un coş. Numai că, pe măsură ce trece timpul, umflatura poate deveni tare şi dureroasă şi apare senzaţia de arsură locală. Puroiul se formează de la acumularea sub piele a bacteriilor şi a celulelor epiteliate moarte.
Furunculul se sparge atunci când presiunea acestei acumulări creşte. Durerea devine puternică în perioada de dinaintea spargerii furunculului. După ce se sparge, durerea începe să se amelioreze. Dezvoltarea mai multor furuncule pe o anumită parte a corpului are un nume special, carbuncul. Prezenţa unui carbuncul poate genera febră şi frisoane.
Semne care te trimit la medic
În mod normal, este bine să faci un consult medical de îndată că starea de sănătate se agravează, sau dacă apar manifestări precum:
- febră;
- frisoane;
- durere persistentă sau amplificată;
- tegumentul din jurul furunculului îşi schimbă înfăţişarea;
- furunculul nu elimină puroiul;
- furunculul apare pe față, pe nas sau pe coloană vertebrală;
- furunculul nu trece în 2 săptămâni.
Important de reţinut!
Furunculul în sine nu este o afecţiune, prin urmare nu necesită tratament medical de urgenţă. Cu toate acestea, dacă pacientul are o stare de sănătate alterată, sau dacă apare febră, atunci pacientul trebuie să ajungă la serviciul de urgenţă.
Furunculul - Cauzele furunculului
Infecţia este cauza principală a unui furuncul, dar există și alte cauze principale și anume:
- igiena defectuoasă;
- expunerea tegumentului la chimicale dure care irita pielea şi care duc la iritaţii;
- existenţa unor afecţiuni cronice cum ar fi: diabetul zaharat, avitaminoza, malnutriţia, alcoolismul;
- pacienţii care sunt imunocompromiși
De altfel, unele persoane sunt predispuse la a dezvolta furunculi în următoarele situaţii:
- au sistemul imunitar slăbit;
- dacă au o afecţiune care face că rănile să se vindece mai greu;
- în cazul existenţei unor eczeme;
- în cazul unui contact direct cu o persoană care are o infecţie stafilococică.
Complicațiile furuncului
Furuncul se poate suprainfecta și se pot dezvolta și alte furuncule. În plus, există riscul să se dezvolte furunculoza recurenta, adică poate apărea de două-trei ori pe an. Furunculoza poate fi ereditară, asta înseamnă că dacă cineva din familie suferă de furuncule care apar des, este posibil să aibă un risc mai mare de a se confrunta cu aceeaşi problemă.
Furunculele apar, de cele mai multe ori, în aceleaşi zone ale corpului (gât, coapse, zona inghinală, sub braţ, sub sâni). Furunculoza recurenta necesita un consult medical adecvat şi investigaţii medicale.
Este important de ştiut că furunculoza poate fi confundată cu o altă afecţiune, hidradenita supurativă (o afecţiune cronică şi severă), care lăsa în urma cicatrici.
Furunculul - Diagnostic
Diagnosticul pentru furuncul se stabileşte după realizarea unui examen local. Medicul de specialitate trebuie să investigheze cu atenţie pacientul pentru a vedea dacă nu s-au dezvoltat furuncule şi în alte zone ale corpului.
Un al doilea lucru pe care trebuie să-l facă medicul specialist este să elimine un diagnostic precum:
- şancrul sifilitic;
- hidrosadenita;
- pustula malignă din antrax.
Vezi și: Slăbiciunea musculară, cauze, diagnostic și tratament. Boală cronică, autoimună, fără vindecare
Cum se tratează un furuncul
Cele mai multe persoane nu au nevoie de îngrijire medicală şi nici de tratament pentru furuncul. Acesta trece de la sine, în decurs de cel mult 14 zile. Cu toate acestea, dacă furunculul are dimensiuni mari, dacă nu se sparge, dacă este foarte dureros şi aceste simptome se derulează pe o perioadă mai mare de 2 săptămâni, atunci pacientul are nevoie de un tratament adecvat.
În cazul furunculului, sunt 3 modalităţi de tratare: tratamentul cu antibiotice, tratamentul local cu antibiotic şi drenarea infecţiei.
Tratament cu antibiotic
Foarte mulţi pacienţi apelează la antibiotice pentru a trata furunculul. În general, antibioticele se recomandă în cazul unui furuncul dacă anumite condiţii sunt îndeplinite:
- dacă este vorba de un carbuncul, adică dacă este o infecţie a pielii şi a ţesutului subcutanat (produsă de un stafilococ);
- dacă febra este mare;
- dacă pacientul are dureri sau un disconfort sporit;
- dacă există tendinţa de a dezvolta o infecţie suplimentară, la nivelul profund al pielii (celulită infecţioasă);
- în cazul în care un furuncul se dezvolta pe faţă. Trebuie spus că furunculele de pe faţă pot dezvolta unele complicaţii.
Este important ca pacientul să termine tratamentul cu antibiotice recomandat de medic până la capăt, chiar dacă furunculul a dispărut între timp. Dacă tratamentul cu antibiotic nu este terminat, infecţia are şanse mari să reapară.
Tratament local cu unguent
Medicul specialist (sau farmacistul) poate recomanda pacientului diferite creme sau unguente. Aceste produse se administrează cutanat, la nivelul zonei afectate, dar numai după ce pielea este spălată şi uscată. Dacă totuşi, după 5 zile, nu se observă o ameliorare, trebuie ca pacientul să se adreseze unui medic specialist.
Drenarea infecţiei
Dacă furunculul nu se sparge şi este foarte dureros după două săptămâni, apelează la medic, deoarece ai putea avea nevoie de medicamente pentru a scăpa de infecţie. Medicul poate alege să dreneze manual furunculul cu ajutorul unor ustensile sterile. Nu încerca să spargi furunculul de unul singur prin stoarcere, înţepare sau tăiere, deoarece poţi creşte riscul de infecţie, sau poţi rămâne cu cicatrici mai pronunţate.
În cazul furunculelor care nu se sparg şi rezistă vreme îndelungată, provocând durere şi un disconfort accentuat, pacientul poate apela la tratamentul de drenare a infecţiei. Tratamentul constă în drenarea lichidului din interiorul furunculului. Medicul recomandă aplicarea unei comprese calde pe furuncul pentru a drena puroiul, dar și pentru a atenua durerea şi a grăbi vindecarea, după ce furunculul s-a spart. Dacă furunculul nu se vindecă, medicul poate decide să-l spargă amorțind zona și folosind un ac sau bisturiu steril.
Trebuie avută o atenţie deosebită la igiena: pacientul trebuie să se spele pe mâini şi trebuie să spele locul unde s-a dezvoltat furunculul, cu apă caldă şi săpun antibacterian, cu scopul de a stopa răspândirea stafilococului în alte zone ale corpului.
Vezi și: Scobitul în nas, dăunător sănătății. Poți risca infecții grave
Cum poate fi prevenită apariţia unui furuncul
Furunculul poate fi prevenit printr-o mai bună igiena personală. Este nevoie ca pacientul să se spele pe mâini, să cureţe rana şi eventual să aplice un bandaj. Apariţia furunculelor nu poate fi întotdeauna prevenită, dar se pot respecta câteva măsuri simple:
- spală-te cu săpun ori de câte ori poţi;
- curăță cu atenţie leziunile cutanate, chiar şi pe cele de mici dimensiuni;
- acoperă rănile cu un bandaj steril până la vindecare;
- adoptă o dietă sănătoasă;
- fă exerciţii fizice regulate, pentru a stimula sistemul imunitar;
- spală lenjeria personală şi de pat la temperaturi ridicate;
- foloseşte întotdeauna obiecte de igienă personale
- evită contactul cu persoanele care au o infecţie stafilococică.
Dacă pacientul are un carbuncul (acel grup de furuncule), trebuie să meargă la medicul curant. Această formaţiune poate avea dimensiuni mari, între 3-10 cm. Carbunculul poate afecta zone precum: spatele, coapsele şi ceafa.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
