Creierul uman este bogat în grăsimi, grăsimi care reprezintă aproximativ 11% din greutatea lui. Există două modalități de evaluare a compoziției creierului: incluzând conținutul său de apă sau excluzându-l. Grăsimea din creier nu are legătură cu grăsimea din restul coprului.
Includerea conținutului de apă diminuează grăsimea, în timp ce excluderea apei, crește conținutul de grăsime. S-ar putea crede că grăsimile sunt bune pentru creier, însă mulți cercetători susțin exact opusul.
Vezi și: De ce să mănânci pepene verde. Ce efecte are consumul de lubeniță pentru organism
Există multe tipuri de grăsimi, printre care și colesterolul, în interiorul creierului, precum fosfolipidele și sfingolipidele. Acestea reprezintă 70% dintre toate grăsimile aflate în creier. Cu toate acestea, creierul nu are nevoie de grăsime pentru a avea energie. Lui îi lipsește abilitatea de a arde grăsimea pentru a o transforma în energie. Creierul nu se poate atinge de aceste grăsimi.
În ceea ce privește colesterolul, cel din creier este foarte diferit de colesterolul din restul corpului. Atunci când medicul îți spune că ai colesterolul mare, se referă la cel din sânge, nu la cel din creier. Creierul își face propriul colesterol, spre deosebire de celelalte organe din corp. Cea mai mare parte de colesterol este produsă în primele săptămâni de viață, când neuronii noștri se dezvoltă cu viteza luminii și au nevoie de sprijin structural suplimentar. Creierul continuă să producă colesterol într-un ritm mai scăzut în adolescență, iar odată ce acest proces este complet, încetinește, continuând cu o cantitate foarte în viața de adult. Odată ce am trecut de anii adolescenței, creierul depune tot colesterolul de care va avea vreodată nevoie. Pentru a-l păstra, creierul îl izolează complet de restul corpului, iar ca o măsură de precauție, colesterolului din alimentele pe care le mâncăm nu îi este permis să treacă de bariera sânge-creier. Nu există căi de trecere care să îi permită să treacă.
În continuare, există două tipuri de grăsime: cu rol de depozitare și grăsime structurală. Grăsimea cu rol de depozitare (denumită și ”țesut adipos” sau ”grăsime albă”) este cea pe care corpul nostru o folosește pentru a depozita energie. Este moale, pufoasă, vizibilă pe corp. Colăceii care se văd în jurul absomenului reprezintă, de fapt, grăsimea cu rol de depozitare. Ea provine din alimentația noastră, din alimentele care conțin grăsime: carne, brânzeturi, batoane cu ciocolată. Aceste grăsimi devin trigliceride, care sunt depozitate apoi în țesutul adipos, pentru a produce energie. Grăsimea cu rol de depozitare este cel mai mare rezervor de energie pe care îl deținem.
Un bărbat care are aproximativ 70kg, are aproape 12kg de țesut adipos, care corespunde unei energii în valoare de circa 100 000 calorii. Această rezervă i-ar fi suficientă pentru 2 luni, în cazul în care ar fi nevoie.
Pe de altă parte, grăsimea din creierul nostru se numește grăsime structurală, care este total diferită de grăsimea cu rol de depozitare. Grăsimea structurală nu este folosită ca energie, nu plutește prin sistemul circulator și nu înfundă arterele, ci ea are rolul ”tehnic” de a structura celulele. În ceea ce privește creierul, celulele nervoase sunt învelite într-o membrană adipoasă, numită mielină, care circulă către și dinspre creier. Colesterolul pe care îl conține creierul se găsește, în cea mai mare parte, în această teacă de mielină, cu rol izolator.
Neuronii sunt și ei înconjurați de membrane delicate, adipoase, care îi protejează de atacuri din exterior și le permit semnalelor și nutrienților să pătrundă și să iasă din celule. Aceste membrane sunt realizate din acizi grași esențiali, Omega 3 și fosfolipidele. Astfel că, grăsimea din creier este folosită exclusiv pentru structură, nu și pentru energie.
Vezi și: 7 tipuri de ceai cu efecte uimitoare pentru organism. Ce boli pot ameliora, dacă le consumi regulat
Singurele grăsimi de care avem nevoie pentru a ne hrăni creierul sunt elementele de bază, care susțin grăsimea structurală. Însă, dacă te întrebi ce alimente conțin aceste grăsimi.. Surpriză! Aceste grăsimi sunt prezente în interiorul creierului tău, atsa nu înseamnă că trebuie să le și mănânci.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
