Greșeli care trădează demența. Dacă le faci des, ar trebui să mergi la un consult medical

Angela Sabău |
Data publicării:
 Demență, boala Alzheimer
Demență, boala Alzheimer

Demența are câteva semne clare, încă din faze incipiente. Chiar dacă unele ar putea fi atribuite oboselii cronice, dacă se întâmplă des să faci aceste greșeli, ar trebui să mergi la un consult medical. Unele tratamente pot încetini avansarea bolii.

Nu există nici un remediu eficient pentru demență, dar există obiceiuri sănătoase pe care le putem adopta pentru a ajuta la combaterea acesteia. Dr. Verna R. Porter, neurolog și director al departamentului Demența, boala Alzheimer și tulburări neurocognitive de la Providence Saint John's Health Center din Santa Monica, CA, a explicat care sunt simptomele la care ar terbui să fim atenți și ce putem face pentru a ajuta la prevenirea acesteia.

Uitare

Potrivit Dr. Porter, multă lume se plânge că uită lucruri, în special pe măsură ce îmbătrânesc. „Mulți oameni se plîng de slăbirea memoriei, care pot apărea ocazional în timpul îmbătrânirii normale și include plasarea greșită a obiectelor prin casă, uitarea numelor cunoștințelor mai puțin familiare, uitarea intenției cu care te duci într-o cameră sau să întâmpini anumite dificultăți în a-ți aminti detalii mai mici despre ceea ce ai citit sau despre conversațiile anterioare. Ocazional, apar dificultăți și simți că un cuvânt se află pe „vârful limbii”, dar întâmpini unele dificultăți în a-l recupera, sunt situații mai puțin frecvente. Deși astfel de pierderi de memorie rare pot fi frustrante, ele nu sunt neapărat un motiv de îngrijorare. Modificările normale de memorie legate de vârstă sunt foarte diferite de demență."

Pierderea memoriei

Dr. Porter explică: „Principala diferență dintre pierderea memoriei legate de vârstă și demență este că, în timpul îmbătrânirii normale, uitarea nu interferează cu capacitatea dumneavoastră de a continua activitățile zilnice normale. Cu alte cuvinte, pierderile de memorie au un impact redus asupra dumneavoastră în viața de zi cu zi sau capacitatea dumneavoastră de a efectua treburile, sarcinile și rutinele obișnuite. În schimb, demența se caracterizează prin declin marcat, persistent și invalidant a două sau mai multe abilități intelectuale, cum ar fi memoria, limbajul, judecata sau raționament abstract, care interferează semnificativ cu și vă perturbă activitățile zilnice normale.”

Pierderea severă a memoriei

„Când pierderea memoriei devine atât de răspândită încât începe să vă perturbe munca, hobby-urile, activitățile sociale și relațiile de familie, acest lucru poate sugera semnele de avertizare ale unui sindrom de demență în evoluție sau ale unei afecțiuni care imită demența”, spune dr. Porter.

„Ar trebui să căutați îngrijire dacă dumneavoastră sau un membru al familiei observați aceste detalii:

Puneți în mod repetat aceeași întrebare

Uitați un cuvânt/expresie sau o idee când vorbiți

Inserați un cuvânt greșit în conversație, de exemplu spuneți „scaun” în loc de „canapea”

Nevoia de mai mult pentru a finaliza treburile, sarcinile zilnice (de exemplu, plata facturilor sau gestionarea corespondenței)

CITEȘTE PE DC MEDICAL: Fumezi marijuana? Îți poate scădea IQ-ul și îți poate declanșa o psihoză sau schizofrenie

Așezarea frecventă a obiectelor/articolelor în jurul casei

Rătăcirea în timp ce mergi sau conduci într-o zonă relativ familiară

Schimbări bruște sau inexplicabile ale dispoziției, personalității sau comportamentului fără un motiv clar"

Cum poți reduce riscul de demență

Exerciții fizice

Există câteva lucruri pe care oamenii le pot face pentru a ajuta la prevenirea și reducerea riscului de a face demență și/sau Alzheimer, afirmă Dr. Porter. „Conform Fundației pentru Cercetare și Prevenire Alzheimer, exercițiile fizice regulate vă pot reduce riscul de a dezvolta boala Alzheimer cu până la 50 la sută. Obiectivul este de a face exerciții fizice 30-45 de minute pe zi, 4-5 zile pe săptămână. Asta a reduce deteriorarea cognitivă prin stabilizarea conexiunilor mai vechi ale creierului (sinapsele) și contribuția la realizarea de noi conexiuni. Ideal este creșterea activității fizice printr-o combinație de exerciții aerobice și antrenament de forță. Exemple de exerciții bune sunt mersul cu bicicleta, mersul pe jos sau înotul. Exercițiile de echilibru și coordonare pot de asemenea, ajută (de exemplu, yoga, Tai Chi sau exerciții folosind mingi de echilibru)."

Dietă sănătoasă

Dr. Porter explică: „Dieta MIND este asociată cu un risc redus de declin cognitiv și de boala Alzheimer. Dieta MIND are 15 componente dietetice, inclusiv 10 „grupe de alimente sănătoase pentru creier:

Legume cu frunze verzi

Alte legume

Nuci

Fructe de pădure (mai ales afine și căpșuni)

Fasole

Cereale integrale

Peşte

Carne de pasăre

Ulei de masline

Resveratrol (supliment derivat din vin roșu)

Un număr tot mai mare de cercetări a implicat o legătură puternică între tulburările metabolice (de exemplu, diabetul) și semnalizarea nervoasă afectată în creier. Obiceiurile alimentare mai bune pot ajuta prin reducerea inflamației din creier, care la rândul său ajută la protejarea creierului.”

Citește mai multe AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel