Guta, asociată cu un deficit proteic. Poate servi ca o nouă țintă terapeutică pentru prevenire și tratare

Guta este o formă comună și complexă de artrită care poate afecta pe oricine. Se caracterizează prin atacuri bruște și severe de durere, umflături, roșeață și sensibilitate la una sau mai multe articulații, cel mai adesea la nivelul degetului mare.

Guta apare atunci când cristalele de urat se acumulează în articulație, provocând inflamația și durerea intensă a unui atac de gută.

Cristalele de urat se pot forma atunci când aveți un nivel ridicat de acid uric în sânge. Organismul produce acid uric atunci când descompune purinele, substanțe care se găsesc în mod natural în corp, arată Mayo Clinic.

O echipă internațională a identificat o nouă cale moleculară despre care se spune că provoacă guta și evoluția acesteia spre eroziunea țesutului articular.

Cercetătorii consideră că lubricina, o proteină care se găsește în lichidul articular, poate servi ca o nouă țintă terapeutică pentru prevenirea și tratarea gutei.

Cercetătorii au făcut această descoperire, în parte, prin studierea unei femei care dezvoltase depozite de cristale de urat și eroziune articulară, dar care nu prezenta niveluri ridicate de urat în sânge, notează Medical News Today.

Persoanele cu gută au adesea niveluri ridicate de acid uric în lichidul articular, cu toate acestea, hiperuricemia nu provoacă întotdeauna gută.

”Există factori mult dincolo de a avea o rată serică ridicată pentru a determina cine face gută, cine nu face gută”, a declarat dr. Robert Terkeltaub, profesor la Universitatea din California.

Vezi și: 8 vitamine și minerale esențiale pentru stimularea memoriei. Care este doza necesară și ce alte beneficii mai au acestea

Guta, cauzată de un cumul de factori

Cercetările au vizat cazul unei femei de 22 de ani și care a dezvoltate depozite de cristale de urat, în ciuda faptului că această afecțiune este mai frecventă la bărbați decât la femei.

Pentru studiul lor, cercetătorii au folosit secvențierea genomului întreg, o analiză a compoziției complete a ADN-ului unui organism, secvențierea ARN-ului, un instrument care oferă o analiză cantitativă a moleculelor de ARN mesager dintr-o probă biologică.

Astfel, aceștia au testat specimene prelevate de la femei, dar și de la părinții săi, precum și de la persoane care nu au avut legătură cu cazul.

Cercetătorii au identificat o cale moleculară care a fost perturbată în cazul femeii, iar descoperirile lor s-au axat pe lubricină, o proteină care lubrefiază articulațiile.

De asemenea, cercetătorii au identificat numeroase proteine care aveau niveluri mai scăzute în lichidul articular al femeii decât în cel al părinților, dar și decât al celorlalte persoane investigate.

”Am căutat ceva care fie ar fi fost de zece ori mai mic la pacientă... în raport cu mama sau tatăl și cu martorul, fie de zece ori mai mare la pacientă în raport cu mama sau tatăl și cu martorul sănătos.

Și am găsit aproximativ o duzină de proteine care au fost semnificativ diminuate la pacient”, a declarat Terkeltaub.

Cercetătorii au descoperit un nivel scăzut de lubricină la 5 dintre cele 18 persoane care aveau hiperuricemie, mai arată sursa menționată.

Guta, factori de risc

Factorii care favorizează creșterea nivelului de acid uric din organism includ:

- dieta. Consumul de carne roșie și crustacee, precum și de băuturi îndulcite cu fructoză cresc nivelul de acid uric, ceea ce sporește riscul de gută.

- greutatea. Dacă sunteți supraponderal organismul va produce mai mul acid uric, iar rinichii vor munci din greu să elimine acidul uric.

- condiții medicale. Anumite afecțiuni sau condiții medicale pot, de asemenea, să crească riscul de gută. Acestea includ hipertensiunea, dar și afecțiuni cronice precum diabetul, obezitatea, sindromul metabolic, boli de inimă și boli renale.

- anumite medicamente. Doze scăzute de aspirină sau unele medicamente pentru controlul tensiunii arteriale pot duce la creșterea nivelului de acid uric.

- istoricul medical al familiei

- vârsta și sexul. Guta apare mai frecvent la bărbați, în primul rând pentru că femeile tind să aibă un nivel mai scăzut de acid uric. Însă după intrarea la menopauză, nivelul de acid uric al femeilor ajunge îl ajunge din urmă pe cel la bărbaților. În ceea ce privește vârsta, guta apare de regulă între 30 și 50 de ani, la bărbați, în timp ce la femei, de cele mai multe ori, abia după intrarea la menopauză.

- traume sau intervenții chirurgicale, mai arată Mayo Clinic.

Guta, simptome și diagnostic

Principalele simptomele ale gutei sunt:

- dureri articulare

- inflamația articulației afectate: umflarea, încălzirea și înroșirea zonei

- senzația de mâncărime la nivelul zonei afectate

- febră

- griza de gută, în special în timpul nopții: dureri puternice la nivelul zonei afectate, irascibilitate, stare de greață.

Diagnosticul gutei se face în urma unui examen medical, precum și a analizelor, care includ:

- testul lichidului articular

- test de sânge

- investigații imagistice

- ultrasunete

- dual-energy CT.

Guta, tratament

Tratamentul gutei este orientat spre două direcții importante, reducerea inflamației și a durerii asociate crizei de gută, respectiv, prevenirea complicațiilor gutei prin reducerea nivelului de acid uric din sânge.

Persoanelor care au istoric familial de gută le este recomandat să nu consume cantități mari de carne, să facă sport, să ducă un stil de viață cât mai echilibrat și să verifice periodic nivelul de acid uric din sânge.

Vezi și: 5 alimente autohtone care reduc riscul de boli cronice și de moarte prematură. Laura Ene: Cât mai multe culori în farfurie, un plus atât de savoare