Hepatita ar trebui să ajungă boală rară în România până în 2030

Dana Lascu / 13 dec 2018 / 15:06
Hepatita
Hepatita

Hepatita e o mare problemă în România. Țara noastră are una dintre cele mai mari prevalențe ale infectării cu virusul hepatitei C din Uniunea Europeană, ocupând locul 2 la infecțiile cu hepatitele virale B și C. Organizația Mondială a Sănătății și-a propus eliminarea hepatitei virale până în 2030. La această inițiativă s-a alăturat și România, prin lansarea primei inițiative integrate de suport pentru eliminarea hepatitelor virale RoHepat.

600.000 de români traiesc cu hepatită cronică C și 800.000 de persoane au hepatită cronică B, conform datelor oficiale. Mai mult, povara bolii este sporită de patologia cronică secundară severă - ciroza și cancerul hepatic.

Organizația Mondială a Sănătății și-a propus eliminarea hepatitei virale până în 2030, considerând-o amenințare majoră la adresa sănătății publice. Sub aceste presiuni combinate, România și-a asumat implementarea Strategiei Naționale de Eradicare a Hepatitelor Virale, aflată în acest moment în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății.

Proiectul de ordin de ministru pentru hepatite

Principiile de bază ale Planului-cadru naţional sunt cele pe care se fundamentează şi planul european, respectiv: acoperirea universală cu servicii de sănătate, asigurarea continuităţii serviciilor medicale, utilizarea de abordări de sănătate publică", se arată în referatul de aprobare a proiectulul legislativ.

Concret, proiectul vizează următoarele aspecte:

- o acoperire de 95% la vaccinarea hepatitică B cu cele 4 doze prevăzute în Calendarul naţional de vaccinare (adică imediat după naștere, apoi la vârsta de 2, 4 şi 11 luni);

Citește și: Hepatita cronică virală C, tratamente fără interferon, CNAS anunț

- o acoperire de 95% la prima doză de vaccin hepatitic B administrată nou-născuţilor în primele 24 de ore de la naştere;

- 75% acoperire pentru testarea la gravide pentru hepatită B şi C;

- 95% acoperire cu profilaxie post-expunere la copiii născuţi din mame infectate, prin administrarea HIBG (imunoglobulina specifică anti-VHB) noului-născut, în primele 12 ore după naştere, în asociere cu prima doză de vaccin hepatitic B;

- toate donările de sânge să fie testate prin PCR pentru infecţia cu VHB şi VHC.

Prima inițiativă integrată de suport pentru eliminarea hepatitelor virale din România

Separat de acest act normativ, însă, Point Public Affairs, în parteneriat cu Comisia de Sănătate din Senat și Platforma europeană de advocacy „Friends of Liver" (de la Bruxelles) a lansat proiectul strategic RoHepat, o inițiativă de suport pentru atingerea obiectivului eliminării hepatitelor virale din România.

Proiectul a demarat pe 11 decembrie, la Comisia de Sănătate din Senat, cu întrunirea Grupului de inițiativă RoHepat, care reunește reprezentanți ai Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, comunității medicale și asociațiilor de pacienți.

Cu această ocazie a fot lansată și prima analiză independentă cost / eficiență privind tratamentul antiviral al pacienților infectați cu virusul hepatitei C, la 5 ani de la implemetarea tratmentului fără interferon. Perioada investigată este 2012 – 2014 și 2015 – 2017. Autorii, dr. Sorin Paveliu și Radu Comșa, a arătat faptul că, prin utilizarea tratamentului fără interferon, rata de succes terapeutic s-a dublat, ajungând de la 40% la peste 90%. De asemenea, eficacitatea utilizării fondurilor s-a dublat, costul per pacient vindecat scăzând de la peste 100.000 de lei la 45.000 de lei.

Analiza a demonstrat sustenabilitatea programului, considerat „un caz de succes cu câștigători multipli: pacienții, instituția plătitoare (CNAS), medicii și producătorii de inovație" și, în egală măsură, a lansat o provocare: în ce măsură și celelate tipuri de hepatite virale pot beneficia de același tip de politici publice, replicând povestea de succes a hepatitei C?

Citește și: Șansă la viață pentru bolnavii de hepatită C. Terapii minune

Felul în care a fost abordat tratamentul fără interferon reprezintă o situatie win – win - win, în care, în primul rând, am avut în vedere pacientul și accesul său la terapii, care să ajungă să fie chiar personalizate. Apoi am avut în vedere medicul, pentru a-i permite să dispună de întreaga gamă de medicații și, evident, CNAS, deoarece am obținut niște costuri mai scăzute. Acest model constituie, evident, un exemplu de bună practică. Cifrele arată că a scăzut prevalența acestei boli", a declarat Răzvan Vulcănescu, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Este necesar ca România să aibă o Strategie națională coerentă de eradicare a hepatitelor virale adoptată cât mai repede, ideal până la sfârșitul acestui an. RoHepat își propune să sprijine autoritățile române în implementarea unei astfel de Strategii, pe baza unui plan de priorități cu termene ferme. Este foarte important ca pacienții români să beneficieze și pe viitor de finanțare și acces la tratament fără discontinuități" a declarat senatorul Florian Bodog, fost ministru al Sănătății, în calitate de ambasador al RoHepat.

Sunt necesare programe și campanii educaționale pentru a crește gradul de conștientizare, informare și educare în privința metodelor de prevenire primară pentru a elimina stigmatizarea pacienților și pentru a spori numărul de persoane supuse screening-ului și tratamenului", a spus și Cristian Bușoi, ambasador European al proiectului RoHepat.

Grupul de inițiativă RoHepat va organiza anul viitor un Summit cu participare internațională pe tema eradicării hepatitelor virale, eveniment ce se va desfășura în susținerea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și se circumscrie temei de „Acces al pacienților la tratament", înscrisă pe agenda Președinției Române aferentă domeniului sănătate.

Articole Recomandate
Comentarii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.28