Hepatita ar trebui să ajungă boală rară în România până în 2030

Hepatita e o mare problemă în România. Țara noastră are una dintre cele mai mari prevalențe ale infectării cu virusul hepatitei C din Uniunea Europeană, ocupând locul 2 la infecțiile cu...
600.000 de români traiesc cu hepatită cronică C și 800.000 de persoane au hepatită cronică B, conform datelor oficiale. Mai mult, povara bolii este sporită de patologia cronică secundară severă - ciroza și cancerul hepatic.
Organizația Mondială a Sănătății și-a propus eliminarea hepatitei virale până în 2030, considerând-o amenințare majoră la adresa sănătății publice. Sub aceste presiuni combinate, România și-a asumat implementarea Strategiei Naționale de Eradicare a Hepatitelor Virale, aflată în acest moment în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății.
Proiectul de ordin de ministru pentru hepatite
„Principiile de bază ale Planului-cadru naţional sunt cele pe care se fundamentează şi planul european, respectiv: acoperirea universală cu servicii de sănătate, asigurarea continuităţii serviciilor medicale, utilizarea de abordări de sănătate publică", se arată în referatul de aprobare a proiectulul legislativ.
Concret, proiectul vizează următoarele aspecte:
- o acoperire de 95% la vaccinarea hepatitică B cu cele 4 doze prevăzute în Calendarul naţional de vaccinare (adică imediat după naștere, apoi la vârsta de 2, 4 şi 11 luni);
Citește și: Hepatita cronică virală C, tratamente fără interferon, CNAS anunț
- o acoperire de 95% la prima doză de vaccin hepatitic B administrată nou-născuţilor în primele 24 de ore de la naştere;
- 75% acoperire pentru testarea la gravide pentru hepatită B şi C;
- 95% acoperire cu profilaxie post-expunere la copiii născuţi din mame infectate, prin administrarea HIBG (imunoglobulina specifică anti-VHB) noului-născut, în primele 12 ore după naştere, în asociere cu prima doză de vaccin hepatitic B;
- toate donările de sânge să fie testate prin PCR pentru infecţia cu VHB şi VHC.
Prima inițiativă integrată de suport pentru eliminarea hepatitelor virale din România
Separat de acest act normativ, însă, Point Public Affairs, în parteneriat cu Comisia de Sănătate din Senat și Platforma europeană de advocacy „Friends of Liver" (de la Bruxelles) a lansat proiectul strategic RoHepat, o inițiativă de suport pentru atingerea obiectivului eliminării hepatitelor virale din România.
Proiectul a demarat pe 11 decembrie, la Comisia de Sănătate din Senat, cu întrunirea Grupului de inițiativă RoHepat, care reunește reprezentanți ai Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, comunității medicale și asociațiilor de pacienți.
Cu această ocazie a fot lansată și prima analiză independentă cost / eficiență privind tratamentul antiviral al pacienților infectați cu virusul hepatitei C, la 5 ani de la implemetarea tratmentului fără interferon. Perioada investigată este 2012 – 2014 și 2015 – 2017. Autorii, dr. Sorin Paveliu și Radu Comșa, a arătat faptul că, prin utilizarea tratamentului fără interferon, rata de succes terapeutic s-a dublat, ajungând de la 40% la peste 90%. De asemenea, eficacitatea utilizării fondurilor s-a dublat, costul per pacient vindecat scăzând de la peste 100.000 de lei la 45.000 de lei.
Analiza a demonstrat sustenabilitatea programului, considerat „un caz de succes cu câștigători multipli: pacienții, instituția plătitoare (CNAS), medicii și producătorii de inovație" și, în egală măsură, a lansat o provocare: în ce măsură și celelate tipuri de hepatite virale pot beneficia de același tip de politici publice, replicând povestea de succes a hepatitei C?
Citește și: Șansă la viață pentru bolnavii de hepatită C. Terapii minune
„Felul în care a fost abordat tratamentul fără interferon reprezintă o situatie win – win - win, în care, în primul rând, am avut în vedere pacientul și accesul său la terapii, care să ajungă să fie chiar personalizate. Apoi am avut în vedere medicul, pentru a-i permite să dispună de întreaga gamă de medicații și, evident, CNAS, deoarece am obținut niște costuri mai scăzute. Acest model constituie, evident, un exemplu de bună practică. Cifrele arată că a scăzut prevalența acestei boli", a declarat Răzvan Vulcănescu, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
„Este necesar ca România să aibă o Strategie națională coerentă de eradicare a hepatitelor virale adoptată cât mai repede, ideal până la sfârșitul acestui an. RoHepat își propune să sprijine autoritățile române în implementarea unei astfel de Strategii, pe baza unui plan de priorități cu termene ferme. Este foarte important ca pacienții români să beneficieze și pe viitor de finanțare și acces la tratament fără discontinuități" a declarat senatorul Florian Bodog, fost ministru al Sănătății, în calitate de ambasador al RoHepat.
„Sunt necesare programe și campanii educaționale pentru a crește gradul de conștientizare, informare și educare în privința metodelor de prevenire primară pentru a elimina stigmatizarea pacienților și pentru a spori numărul de persoane supuse screening-ului și tratamenului", a spus și Cristian Bușoi, ambasador European al proiectului RoHepat.
Grupul de inițiativă RoHepat va organiza anul viitor un Summit cu participare internațională pe tema eradicării hepatitelor virale, eveniment ce se va desfășura în susținerea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și se circumscrie temei de „Acces al pacienților la tratament", înscrisă pe agenda Președinției Române aferentă domeniului sănătate.
-
-
România primește 1.200 de ambulanțe noi prin PNRR23.10.2025, 14:15
-
Astenia de toamnă, de ce apare și cum o poți ține sub control23.10.2025, 13:00
-
Vaccinul anti-COVID, legătură cu cancerul23.10.2025, 11:37
-
Testul de sânge care arată cine are nevoie cu adevărat de chimioterapie23.10.2025, 10:10
Long-COVID: Boala care nu dispare
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Mușcătura de căpușă, complicații severe. Dr. Tudor Ciuhodaru: Te poate trimite direct la neurologie
Poliovirusul în apele uzate, identificat în cinci țări europene. Comunitățile nevaccinate, la risc
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Peste 9.500 de germani infectați cu sifilis în 2024
Infecția cu Helicobacter pylori, asociată cu un risc redus de esofagită eozinofilică
Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.
Cum scapă un virus din laborator și ce sunt laboratoarele BSL-4. Simin Aysel Florescu: Noi nu avem niciunul. Avem un BSL-3, dar pentru medicina veterinară
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
COVID, impact asupra speranței de viață. A dus la creșterea mortalității din cauze cardiovasculare
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Virusul West Nile confirmat la doi pacienți din Timiș. Un caz grav la ATI
Un nou virus gripal de origine animală ar putea declanșa următoarea pandemie. Medicii, în alertă
Stafilococul coagulazo-pozitiv, superbacteria de la Balul Însuraților. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Gravitatea simptomelor depinde de cantitatea infectată ingerată
De ce rabia sperie mai mult decât gripa. Dr. Adrian Marinescu, dezvăluiri
Un nou caz surprinzător de varianta mpox clade lb, detectat în Anglia. Pacientul nu are istoric de călătorii sau contact cu vreo persoană infectată
Un caz surprinzător de infecție apărut în Anglia fără legătură cu niciun alt caz. Care sunt riscurile de răspândire.
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, avertizează FAO
Avertismentul DUR al FAO: Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie.
Botulism: alimentele cu risc și semne de contaminare. La ce să te uiți când deschizi un borcan sau o conservă
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
Record de cazuri de boli transmise de ţânţari în Europa
Infecțiile cu Streptococul B, asociate cu probleme psihice
Infecția care îți macină creierul. Aceasta este grupa cea mai vulnerabilă.
Tusea post-COVID, legată de disfuncții neurologice. Ce rol are creierul în mecanismul tusei
Complicația bizară a COVID care persistă după ani de zile de la infectare îi alarmează pe medici.