Ce spun experții despre hepatita misterioasă care stârnește îngrijorări la nivel mondial.
Biroul Regional OMS pentru Europa a raportat până la dată de 21 Aprilie 169 de cazuri de hepatită severă de cauza necunoscută (nu au fost detectate virusurile hepatitice cunoscute până în prezent), înregistrate la copii cu vârstă între 1 lună și 16 ani. Acest cazuri au prezentat insuficiență hepatică, adesea severă, niveluri ridicate ale enzimelor care indică citoliză hepatică și icter. La 74 de cazuri a fost detectată prezența adenovirusului F41.
Cel puţin 169 de cazuri de hepatită acută la copii cu vârste cuprinse între o lună şi 16 ani au fost identificate într-un focar transnaţional care grupează în prezent 11 ţări, a anunţat sâmbătă Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), citată de CNN.
Cazul raportat de România este al unei fetițe în vârstă de 5 ani, internată la un spital de specialitate în dată de 4 aprilie. Nu a fost detectată nicio infecție virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi, preciza Ministerul Sănătății.
"Starea copilului este stabilă, primește medicație simptomatică și este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate și nu are nicio legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la bază definiția OMS de caz probabil, care se referă la insuficientă hepatică, transaminaze >500 UI și icter la un copil la care nu există markeri de infecție virală hepatică. Facem aceste precizări pentru informarea opiniei publice și pentru a elimina speculațiile care ar putea produce îngrijorare în rândul părinților din România", a transmis Ministerul Sănătății.
Acum, întrega lume medicală încearcă să afle care este cauza creșterii numărului de cazuri de hepatită acută în rândul copiilor sub 10 ani, iar principala cauză ar fi restricțiile din pandemie, care au făcut ca cei mici să nu fie expuși la virus în primii ani de viață.
În acest context, medicii transmit un mesaj clar către părinți.
Copii cu vârste cuprinse între o lună și 16 ani au avut această boală misterioasă, dar cele mai multe cazuri au avut vârste sub 10 ani - și multe sub cinci ani. Marea majoritate au fost anterior sănătoși.
Potrivit medicului Meera Chand, care conduce investigația Agenției de Securitate Sanitară din Marea Britanie, ar putea fi în joc un "co-factor".
Ea a spus că una dintre explicații ar fi că virusul ar putea afecta cel mai tare copiii mici, pentru că restricțiile din pandemie au făcut ca aceștia să nu fie expuși la el în primii ani de viață.
Asta generează "un factor de vulnerabilitate, deci lipsa expunerii anterioare a acestui grup de vârstă în timpul etapelor de formare prin care au trecut în timpul pandemiei".
Orice legătură cu vaccinurile Covid a fost complet exclusă, deoarece majoritatea copiilor nu erau suficient de mari pentru a fi injectați.
Oficialii analizează, de asemenea, dacă infecțiile curente sau anterioare cu COVID ar putea juca un rol.
"Părinții ar trebui să fie atenți la semnele de hepatită (inclusiv icter) și să contacteze un profesionist din domeniul sănătății dacă sunt îngrijorați. Măsurile normale de igienă, cum ar fi spălarea temeinică a mâinilor și o bună și temeinică igienă respiratorie, ajută la reducerea răspândirii multor infecții comune, inclusiv a adenovirusului. Copiii care prezintă simptome de infecție gastrointestinală, inclusiv vărsături și diaree, trebuie să rămână acasă și să nu se întoarcă la școală sau la grădiniță decât după 48 de ore de la încetarea simptomelor", a mai spus dr. Chand.
Înainte de a prezenta semne de hepatită severă, copiii au avut simptome care includeau icter, diaree, vărsături și dureri abdominale.
Maria Buti, patolog din Barcelona și președinte al Asociației Europene pentru Studiul Ficatului (EASL), a declarat că "principala preocupare" este gravitatea tulpinii.
17 dintre copii, adică 10% din cele 169 de cazuri cunoscute, au avut o hepatită atât de severă încât au avut nevoie de un transplant de ficat, a declarat ea pentru AFP.
Aikaterini Mougkou, expert în rezistență antimicrobiană la Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), a declarat că aceste cazuri sunt "cu adevărat îngrijorătoare".
Nu era clar dacă și mai mulți copii aveau cazuri ușoare, deoarece simptomele lor nu au putut fi depistate, a declarat ea la prezentarea de urgență.
"Deoarece nu cunoaștem cauza, nu știm calea de transmitere și nu știm cum să o prevenim și să o tratăm", a spus Mougkou, potrivit France24.
Hepatita este o inflamație a ficatului și este, în general, rară la copiii sănătoși.
Nicio expunere comună nu pare să facă legătura între pacienți, au declarat experții, iar OMS a exclus călătoriile internaționale ca factor.
Chand a spus că nu există nicio legătură cu paracetamolul, ale cărui supradoze pot provoca insuficiență hepatică.
Vezi mai multe despre SIMPTOMELE hepatitei misterioase AICI
Adenovirusurile - virusuri comune care provoacă o serie de boli precum răceala, bronșita și diareea, dar care, în general, nu duc la boli grave - au fost detectate în 74 de cazuri, a declarat OMS.
Chand a spus că adenovirusurile au fost găsite la 75% dintre pacienții din Marea Britanie.
Ea a spus că "ipoteza principală" a fost o combinație a unui adenovirus normal împreună cu un alt factor care îl face mai grav.
Una dintre posibilități este că micuții care și-au petrecut "etapele de formare" sub măsuri Covid, cum ar fi închiderile și purtarea de măști în ultimii doi ani, nu au acumulat imunitate la aceste adenovirusuri.
Ratele de adenovirusuri din Marea Britanie au scăzut în timpul primelor etape ale pandemiei, dar au crescut mult peste nivelurile anterioare de când au fost ridicate măsurile, a declarat Chand.
O "creștere neașteptată" a cazurilor de adenovirus a fost înregistrată recent în alte câteva țări, inclusiv în Irlanda și Olanda, a precizat OMS.
Alte cauze posibile ale tulpinii necunoscute ar putea fi o combinație de adenovirus și Covid, sau legate de o infecție anterioară cu Covid, a spus Chand.
Toți experții au subliniat că investigațiile în curs au nevoie de mai mult timp, dar Buti a spus că se așteaptă la rezultate în termen de o lună.
Buti a spus că, deoarece adenovirusul este o boală infecțioasă, măsurile Covid funcționează bine împotriva acestuia - în special copiii care își curăță în mod regulat mâinile.
De asemenea, ea a făcut apel la medici să fie atenți la semnele de icter.
Sindromul bebelușului scuturat, o problemă gravă cu consecințe pe termen lung. Un pediatru analizează tragedia care poate fi prevenită.
Tipurile de bullying și efectele lor pe termen lung. Diferența între bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying.
Sfaturi de auto-ajutor pentru tinerii și oamenii care trec prin anxietate și depresie.
Concentraţii ridicate de microplastice şi nanoplastice au fost descoperite în placenta copiilor născuţi prematur.
Un nou studiu arată că stresul din timpul sarcinii afectează creierul fătului.
Care sunt barierele de care se lovesc părinții ai căror copii au nevoie de un implant Cohlear.
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
De ce răcim iarna chiar dacă ne îmbrăcăm corespunzător. Cum se transmit, de fapt, virusurile.
