Infecții care distrug țesuturi: cum acționează ca să fie mai distructive
Infecțiile care distrug țesuturile se pare că nu pot „acționa” de unele singure, ele „atacă în echipă”, arată cercetătorii în urma unui nou studiu.
Nimeni nu își dorește să facă o infecție a țesutului. Afecțiunea terifiantă poate afecta rapid țesuturile corpului, iar noile cercetări confirmă că acest tip de atac este realizat nu doar de un singur tip de bacterie, ci de un întreg cartel de microbi.
Așa-numitele boli „polimicrobiene” cauzate de paraziți, bacterii, viruși sau ciuperci care „colaborează” au fost în atenția patologilor de ani de zile, dar până de curând, s-a presupus că fasciita necrotizantă este cauzată doar de un tip de germeni.
Asta s-a dovedit a nu fi real. Cu câțiva ani în urmă, un pacient a fost descoperit cu o infecție formată din două tulpini care funcționează ca unul. Pentru a descoperi cum făceau germenii, în noul studiu cercetătorii au infectat șoarecii cu tulpini mutante ale bacteriei Aeromonas hydrophila și au descoperit că într-adevăr au „făcut echipă”, potrivit sciencealert.com.
„Una dintre tulpini produce o toxină care descompune țesutul muscular și permite celeilalte tulpini să migreze în sistemul sanguin și să infecteze organele”, spune bacteriologul Rita Colwell, de la Institutul de Studii Avansate ale Computerului, Universitatea din Maryland.
Combinațiile pot fi variate
Oricare dintr-un număr de bacterii poate fi responsabil pentru această boală oribilă. Streptococcus pyogenes este cel mai frecvent, dar speciile de Staphylococcus, Klebsiella și Aeromonas sunt adesea implicate.
De fapt, a fost un caz specific de infecție cu A. hydrophila care a atras atenția lui Colwell și a colegilor ei. Echipa a analizat genetic microbii din țesuturile necrotice la un pacient imunocompromis, găsind vinovăția celor două linii distincte.
Descoperirea lor despre modul în care cele două tulpini își fac treaba se bazează pe munca anterioară. În studiile anterioare asupra eșantioanelor de microbi izolați, cercetătorii au găsit că nici una dintre tulpini - denumite pur și simplu NF1 și NF2 - nu ar putea da naștere la o infecție atât de urâtă singură. Însă combinate, abilitățile lor individuale de a căuta sau distruge le-a făcut un duo formidabil.
Abilități diferite în „echipă”
Indiciile colaborării lor păreau să se bazeze în tipurile de gene pe care le avea fiecare tulpină. Cercetătorii au descoperit că NF1 a avut un tip unic de sistem de secreție, de exemplu, care a ajutat agentul să obțină un avantaj față de alte bacterii și să supraviețuiască atacurilor imune mai ușor.
NF2 nu avea această capacitate de a „bate” concurenții, în schimb a fost înarmat cu o toxină numită exoA, care a oprit sarcini importante de citire a genelor din propriile celule, ucigându-le în mod eficient cu o lovitură către inimă.
Pentru a ajunge la baza acesteia, în acest ultim studiu cercetătorii au făcut schimb de gene între NF1 și NF2, făcând fiecare să acționeze un pic mai mult ca și coechipierul său. Aceste tulpini mutante au fost apoi testate pe șoareci pentru a le urmări patologia.
Echipa a descoperit că tulpinile NF1 originale, nemotive, nu se puteau deplasa foarte departe odată ce au intrat într-o rană, lipsindu-i capacitatea de a descompune carnea înconjurătoare. Numai odată ce amicul său NF2 a venit, s-a putut mișca, cu a doua tulpină de lichefiere a țesutului pentru a șterge o cale.
În cele din urmă, NF1 și-a „înfrânat coechipierul”, injectându-l cu substanțe chimice care ucid bacteriile, pentru a se asigura că ar putea să consume singur toate resursele și să rămână și mai mult timp.
Informații utile viitoarelor tratamente
Faptul că se cunoaște exact cum funcționează fiecare tulpină ar putea oferi o cale către dezvoltarea de medicamente care să asigure că toate tulpinile sunt scoase din acțiune pentru a trata pe deplin infecția devastatoare.
Intervenția rapidă prin doze puternice de antibiotice și îndepărtarea chirurgicală a țesutului mort este adesea vitală, dar funcționează numai dacă sunt îngrijite toate urmele infecției. Chiar și atunci, supraviețuirea poate fi de până la 66 la sută, iar pacienții rămân adesea cu deformări severe.
„Suntem încântați de această lucrare «detectiv» foarte elegantă”, spune Colwell.
„Avem acum capacitatea prin metagenomică de a determina agenții infecțioși individuali implicați în infecțiile polimicrobiene. Cu aceste noi metode puternice putem determina modul în care microbii lucrează împreună, indiferent dacă sunt bacterii, viruși sau paraziți.”
-
Buze crăpate: ce vitamină îți lipsește din organism?27.12.2025, 17:05
-
De ce să bei apă imediat după ce te trezești27.12.2025, 14:22
-
7 sfaturi să te pui pe primul loc27.12.2025, 12:58
-
Cât de des trebuie să schimbi lenjeria de pat?27.12.2025, 11:52
-
Febra denga şi chikungunya, în curând endemice în Europa. Ce arată un studiu nou
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Botulism: alimentele cu risc și semne de contaminare. La ce să te uiți când deschizi un borcan sau o conservă
Un nou coronavirus, descoperit de medici. Medicii se tem de o nouă pandemie
Un nou virus provoacă îngrijorare în rândul medicilor. Are potențial pandemic
EXCLUSIV Gripa ucide și copii. Dr. Adrian Marinescu: Cum explică părinții antivacciniști moartea unui copil dintr-o boală prevenibilă
Candidozyma auris, ciuperca rezistentă la medicamente, se răspândește rapid în Europa
Ce sunt petele roz din baie, de pe cadă, chiuvetă sau duș. Bacteria îți poate ajunge în sânge
Ruptura globulelor roșii, cauza blocajelor vasculare în COVID-19
COVID-19 distruge vasele de sânge în mod neașteptat. Pune viața în pericol.
Lepra: cauze, simptome, tratament și prevenție. Ce trebuie să știi despre această boală
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Difteria revine în Europa. Adulții nevaccinați, în pericol mortal
Ce trebuie să știi dacă te-a zgâriat câinele. Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment
Sporothrix brasiliensis, virusul răspândit de pisici. Poate provoca cazuri severe
Această boală gravă este răspândită de pisici, iar medicii sunt îngrijorați de viteza cu care se răspândește.
De ce cadrele medicale nu trebuie să poarte bijuterii sau să aibă manichiura făcută. Dr. Beatrice Mahler, explicații
EXCLUSIV Lepra: Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț clarifică riscurile
Cât de periculos este, de fapt, să porți aceeași pereche de șosete de două ori
COVID, impact grav. Provoacă o boală cronică
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
Bacteria Listeria monocytogenes, găsită în salate și paste. Cel puțin 6 persoane au murit. Care sunt simptomele
Clostridium difficile, răspândire mai rapidă. Infecția, rezistentă la tratament
Infecția extrem de contagioasă care te omoară rapid. Se răspândește mai repede decât se credea.
Modele matematice vs. realitate clinică. Ce ne-a învățat pandemia de COVID
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
HPV costă miliarde de euro pe an. România rămâne în urmă la prevenție
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
