Infecții care distrug țesuturi: cum acționează ca să fie mai distructive
Infecțiile care distrug țesuturile se pare că nu pot „acționa” de unele singure, ele „atacă în echipă”, arată cercetătorii în urma unui nou studiu.
Nimeni nu își dorește să facă o infecție a țesutului. Afecțiunea terifiantă poate afecta rapid țesuturile corpului, iar noile cercetări confirmă că acest tip de atac este realizat nu doar de un singur tip de bacterie, ci de un întreg cartel de microbi.
Așa-numitele boli „polimicrobiene” cauzate de paraziți, bacterii, viruși sau ciuperci care „colaborează” au fost în atenția patologilor de ani de zile, dar până de curând, s-a presupus că fasciita necrotizantă este cauzată doar de un tip de germeni.
Asta s-a dovedit a nu fi real. Cu câțiva ani în urmă, un pacient a fost descoperit cu o infecție formată din două tulpini care funcționează ca unul. Pentru a descoperi cum făceau germenii, în noul studiu cercetătorii au infectat șoarecii cu tulpini mutante ale bacteriei Aeromonas hydrophila și au descoperit că într-adevăr au „făcut echipă”, potrivit sciencealert.com.
„Una dintre tulpini produce o toxină care descompune țesutul muscular și permite celeilalte tulpini să migreze în sistemul sanguin și să infecteze organele”, spune bacteriologul Rita Colwell, de la Institutul de Studii Avansate ale Computerului, Universitatea din Maryland.
Combinațiile pot fi variate
Oricare dintr-un număr de bacterii poate fi responsabil pentru această boală oribilă. Streptococcus pyogenes este cel mai frecvent, dar speciile de Staphylococcus, Klebsiella și Aeromonas sunt adesea implicate.
De fapt, a fost un caz specific de infecție cu A. hydrophila care a atras atenția lui Colwell și a colegilor ei. Echipa a analizat genetic microbii din țesuturile necrotice la un pacient imunocompromis, găsind vinovăția celor două linii distincte.
Descoperirea lor despre modul în care cele două tulpini își fac treaba se bazează pe munca anterioară. În studiile anterioare asupra eșantioanelor de microbi izolați, cercetătorii au găsit că nici una dintre tulpini - denumite pur și simplu NF1 și NF2 - nu ar putea da naștere la o infecție atât de urâtă singură. Însă combinate, abilitățile lor individuale de a căuta sau distruge le-a făcut un duo formidabil.
Abilități diferite în „echipă”
Indiciile colaborării lor păreau să se bazeze în tipurile de gene pe care le avea fiecare tulpină. Cercetătorii au descoperit că NF1 a avut un tip unic de sistem de secreție, de exemplu, care a ajutat agentul să obțină un avantaj față de alte bacterii și să supraviețuiască atacurilor imune mai ușor.
NF2 nu avea această capacitate de a „bate” concurenții, în schimb a fost înarmat cu o toxină numită exoA, care a oprit sarcini importante de citire a genelor din propriile celule, ucigându-le în mod eficient cu o lovitură către inimă.
Pentru a ajunge la baza acesteia, în acest ultim studiu cercetătorii au făcut schimb de gene între NF1 și NF2, făcând fiecare să acționeze un pic mai mult ca și coechipierul său. Aceste tulpini mutante au fost apoi testate pe șoareci pentru a le urmări patologia.
Echipa a descoperit că tulpinile NF1 originale, nemotive, nu se puteau deplasa foarte departe odată ce au intrat într-o rană, lipsindu-i capacitatea de a descompune carnea înconjurătoare. Numai odată ce amicul său NF2 a venit, s-a putut mișca, cu a doua tulpină de lichefiere a țesutului pentru a șterge o cale.
În cele din urmă, NF1 și-a „înfrânat coechipierul”, injectându-l cu substanțe chimice care ucid bacteriile, pentru a se asigura că ar putea să consume singur toate resursele și să rămână și mai mult timp.
Informații utile viitoarelor tratamente
Faptul că se cunoaște exact cum funcționează fiecare tulpină ar putea oferi o cale către dezvoltarea de medicamente care să asigure că toate tulpinile sunt scoase din acțiune pentru a trata pe deplin infecția devastatoare.
Intervenția rapidă prin doze puternice de antibiotice și îndepărtarea chirurgicală a țesutului mort este adesea vitală, dar funcționează numai dacă sunt îngrijite toate urmele infecției. Chiar și atunci, supraviețuirea poate fi de până la 66 la sută, iar pacienții rămân adesea cu deformări severe.
„Suntem încântați de această lucrare «detectiv» foarte elegantă”, spune Colwell.
„Avem acum capacitatea prin metagenomică de a determina agenții infecțioși individuali implicați în infecțiile polimicrobiene. Cu aceste noi metode puternice putem determina modul în care microbii lucrează împreună, indiferent dacă sunt bacterii, viruși sau paraziți.”
-
-
Ce cauzează gustul amar al castraveților27.03.2026, 21:05
-
Cât de periculoasă este pâinea cu dulceață pentru glicemie27.03.2026, 19:45
-
Suplimentele populare care îmbătrânesc creierul27.03.2026, 18:40
-
Greșeala frecventă pe care o fac bărbații după urinare27.03.2026, 17:24
Virusul care duce la umflarea creierului provoacă îngrijorare
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Creștere cu 21% a cazurilor de COVID-19 în România. 58 de noi infectări în ultima săptămână, inclusiv reinfectări
Gripa: Ce se întâmplă în corpul tău și cum să reacționezi la fiecare etapă
COVID-19 și gripa cresc riscul de cancer pulmonar
Boala care revine și face ravagii. Peste 300 de cazuri în doar o lună!
Pisicile, un pericol ascuns pentru creier
Pisicile, afectate de gripa aviară. Specialiștii trag un semnal privind o viitoare pandemie
Pandemia ce ar putea fi declanșată de pisici. Face ravagii, este avertismentul specialiștilor. Încălzirea vremii va înrăutăți situația.
Virus gripal nou: Subclada K a A(H3N2) detectată și în România
EXCLUSIV Super-gripa lovește Europa. Dr. Adrian Marinescu vine cu explicații
Supergripa H3N2: Dr. Mihai Craiu explică simptomele, riscurile și cum ne protejăm
Ce trebuie să știi dacă te-a zgâriat câinele. Dr. Tudor Ciuhodaru, avertisment
Octavian Jurma, explicații despre sezonul gripal: Numărul de cazuri, dublu
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
EXCLUSIV Gripa, fatală. Dr. Adrian Marinescu, avertisment: Riscuri crescute. Forme severe
Virusul Nipah, "greu de detectat". Un expert explică: Are perioadă lungă de incubație
Infecția ucigașă care rezistă la tratament, amenințare globală
Caz de Chikungunya în România. Boala e provocată de țânțari. Dr. Adrian Marinescu explică riscurile
Cum se transmite HIV?
7 lucruri de știut despre Hepatita A. Un gest simplu distruge virusul!
Nouă variantă COVID se răspândește rapid. Obiceiurile estivale, asociate cu o variantă mutantă
Epidemie fără precedent de meningită meningococică în Canterbury: 15 cazuri, 2 decese
Noua variantă Covid NB.1.8.1, identificată în Franța. Ce trebuie să știm despre noua tulpină
Varianta COVID NB.1.8.1 face ravagii în Franța și Asia. Experții se tem de un nou val devastator.
