Infecții care distrug țesuturi: cum acționează ca să fie mai distructive

Infecțiile care distrug țesuturile se pare că nu pot „acționa” de unele singure, ele „atacă în echipă”, arată cercetătorii în urma unui nou studiu.
Nimeni nu își dorește să facă o infecție a țesutului. Afecțiunea terifiantă poate afecta rapid țesuturile corpului, iar noile cercetări confirmă că acest tip de atac este realizat nu doar de un singur tip de bacterie, ci de un întreg cartel de microbi.
Așa-numitele boli „polimicrobiene” cauzate de paraziți, bacterii, viruși sau ciuperci care „colaborează” au fost în atenția patologilor de ani de zile, dar până de curând, s-a presupus că fasciita necrotizantă este cauzată doar de un tip de germeni.
Asta s-a dovedit a nu fi real. Cu câțiva ani în urmă, un pacient a fost descoperit cu o infecție formată din două tulpini care funcționează ca unul. Pentru a descoperi cum făceau germenii, în noul studiu cercetătorii au infectat șoarecii cu tulpini mutante ale bacteriei Aeromonas hydrophila și au descoperit că într-adevăr au „făcut echipă”, potrivit sciencealert.com.
„Una dintre tulpini produce o toxină care descompune țesutul muscular și permite celeilalte tulpini să migreze în sistemul sanguin și să infecteze organele”, spune bacteriologul Rita Colwell, de la Institutul de Studii Avansate ale Computerului, Universitatea din Maryland.
Combinațiile pot fi variate
Oricare dintr-un număr de bacterii poate fi responsabil pentru această boală oribilă. Streptococcus pyogenes este cel mai frecvent, dar speciile de Staphylococcus, Klebsiella și Aeromonas sunt adesea implicate.
De fapt, a fost un caz specific de infecție cu A. hydrophila care a atras atenția lui Colwell și a colegilor ei. Echipa a analizat genetic microbii din țesuturile necrotice la un pacient imunocompromis, găsind vinovăția celor două linii distincte.
Descoperirea lor despre modul în care cele două tulpini își fac treaba se bazează pe munca anterioară. În studiile anterioare asupra eșantioanelor de microbi izolați, cercetătorii au găsit că nici una dintre tulpini - denumite pur și simplu NF1 și NF2 - nu ar putea da naștere la o infecție atât de urâtă singură. Însă combinate, abilitățile lor individuale de a căuta sau distruge le-a făcut un duo formidabil.
Abilități diferite în „echipă”
Indiciile colaborării lor păreau să se bazeze în tipurile de gene pe care le avea fiecare tulpină. Cercetătorii au descoperit că NF1 a avut un tip unic de sistem de secreție, de exemplu, care a ajutat agentul să obțină un avantaj față de alte bacterii și să supraviețuiască atacurilor imune mai ușor.
NF2 nu avea această capacitate de a „bate” concurenții, în schimb a fost înarmat cu o toxină numită exoA, care a oprit sarcini importante de citire a genelor din propriile celule, ucigându-le în mod eficient cu o lovitură către inimă.
Pentru a ajunge la baza acesteia, în acest ultim studiu cercetătorii au făcut schimb de gene între NF1 și NF2, făcând fiecare să acționeze un pic mai mult ca și coechipierul său. Aceste tulpini mutante au fost apoi testate pe șoareci pentru a le urmări patologia.
Echipa a descoperit că tulpinile NF1 originale, nemotive, nu se puteau deplasa foarte departe odată ce au intrat într-o rană, lipsindu-i capacitatea de a descompune carnea înconjurătoare. Numai odată ce amicul său NF2 a venit, s-a putut mișca, cu a doua tulpină de lichefiere a țesutului pentru a șterge o cale.
În cele din urmă, NF1 și-a „înfrânat coechipierul”, injectându-l cu substanțe chimice care ucid bacteriile, pentru a se asigura că ar putea să consume singur toate resursele și să rămână și mai mult timp.
Informații utile viitoarelor tratamente
Faptul că se cunoaște exact cum funcționează fiecare tulpină ar putea oferi o cale către dezvoltarea de medicamente care să asigure că toate tulpinile sunt scoase din acțiune pentru a trata pe deplin infecția devastatoare.
Intervenția rapidă prin doze puternice de antibiotice și îndepărtarea chirurgicală a țesutului mort este adesea vitală, dar funcționează numai dacă sunt îngrijite toate urmele infecției. Chiar și atunci, supraviețuirea poate fi de până la 66 la sută, iar pacienții rămân adesea cu deformări severe.
„Suntem încântați de această lucrare «detectiv» foarte elegantă”, spune Colwell.
„Avem acum capacitatea prin metagenomică de a determina agenții infecțioși individuali implicați în infecțiile polimicrobiene. Cu aceste noi metode puternice putem determina modul în care microbii lucrează împreună, indiferent dacă sunt bacterii, viruși sau paraziți.”
-
Somnul de frumusețe nu e un mit! Explicația uimitoare a unui neurolog13.09.2025, 17:50
-
-
-
-
Boala care îi ingrijorează pe medici: Au reapărut cazurile grave
Candida auris: ciuperca agresivă rezistentă la medicamente. Ce se întâmplă dacă un pacient a fost infectat
Epidemia de rujeolă se extinde în SUA. Autoritățile sanitare, în alertă
Cea mai contagioasă boală din lume se extinde cu repeziciune. Autoritățile sanitare, în alertă
Copiii, expuși riscurilor pe termen lung după infectarea cu COVID-19
COVID duce la complicații grave și pe termen lung. Afectează rinichii, stomacul și inima.
Ce este virusul Chikungunya. Fii atent la asta dacă te-a înțepat un țânțar. Atacă articulațiile!
HKU5-CoV-2, un nou coronavirus cu potențial pandemic, descoperit în China
Boala care revine și face ravagii. Peste 300 de cazuri în doar o lună!
Stafilococul coagulazo-pozitiv, superbacteria de la Balul Însuraților. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Gravitatea simptomelor depinde de cantitatea infectată ingerată
Superbacteriile, în creștere. Diabetul contribuie la evoluția rezistenței la antibiotice
Mucus galben, verde sau maro: ce înseamnă fiecare culoare. Uite ce boală poți avea
Superbacterie rezistentă la antibiotice descoperită într-un spital. Medicii, îngrijorați
Impactul ascuns al pandemiei. COVID-19 și schimbările dramatice în mortalitate
Supraviețuitorii cancerului, condamnați la un risc uriaș de forme severe de COVID
Explozie de cazuri de tuse convulsivă în Queensland. Experții trag un semnal de alarmă
Revine masca de protecție. Boala care a explodat. Se înregistrează o creștere alarmantă a infecțiilor.
Infecția ucigașă care rezistă la tratament, amenințare globală
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
De la inflamație la fibroză. Cercetătorii analizează modificările celulare în deteriorarea pulmonară cauzată de COVID-19
Complicația gravă pe care o poți face după infectarea cu COVID. Apare chiar și după ani de la infectare și are efecte dramatice.
Ce este hepatita B: simptome, tratament. Dacă nu este eliminată de organism în șase luni, se transformă în boală cronică
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.
Nimbus, noua tulpină a COVID, simptome neobișnuite
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Un cocktail minune ar putea opri gripa și următoarea pandemie. Face ce vaccinul nu a reușit
Meningita: diagnostic, tratament și prevenție. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Trei semne. Foarte ușor de reținut
Infecția banală care poate declanșa boala Alzheimer. Macină creierul ani de zile
Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.