EXCLUSIV Infecțiile nosocomiale, boală curată în spitale. Adrian Wiener: Se trage la nimereală, sunt subdeclarate. Vizitatorul nu are de unde să aducă bacterii multirezistente

"O problemă majoră la care România orbecăie". Infecțiile nosocomiale pot avea consecințe grave pentru pacienți, cum ar fi prelungirea șederii în spital, creșterea costurilor tratamentului, deteriorarea stării...
Infecțiile nosocomiale, cunoscute și sub denumirea de infecții asociate asistenței medicale, sunt infecții care se dezvoltă în timpul sau după o spitalizare sau o intervenție medicală și nu erau prezente sau în fază de incubație la momentul admiterii pacientului în spital sau la momentul intervenției medicale.
Aceste infecții pot afecta pacienții în diverse moduri și pot varia de la infecții ușoare până la cele severe și potențial letale.
Statistică îngrijorătoare
”La numărul de infecții asociate nosocomial, la gradul de multirezistență, sunt vreo 5-6 tulpini în România care au cel mai mare grad de antibiorezistență.
Una din probleme e și această disciplină medicală a prescriptorului, adică suprautilizarea antibioticelor, slăbiciunea medicului confruntat cu infecții și prescrie antibiotice clasificate ca fiind în clasa de rezervă, adică de ultimă linie sau reflexul de a scrie antibiotice cu spectru foarte larg de la început, nu în urma unei antibiograme.
Se trage la nimereală și, din păcate, se lovește și infecția răspânditoare, dar, din păcate, antibiorezistența indusă pe tot spectrul este una semnificativă.
Acesta este potențialul pe care îl ducem în spate din cauza antibiorezistenței. Este o problemă majoră la care România orbecăie. Ministerul Sănătății orbecăie la transparență un plan național de acțiune destul de vag, asertiv, nu foarte specific. Sunt multe lucruri care trebuie făcute pentru a rezolva această problemă. De la finanțarea educației medicale continue pentru medici și asistentele medicale în ceea ce privește infecțiile asociate actului medical și antibiorezistenței.
E o problemă de strategie și de gândire a finanțării, a impunerii unui anumit tip de practică și prescriere judicioasă a antibioticelor, a monitorizării tulpinilor multidrog rezistente, mai ales în secțiile critice, a problemei de igienă care trebuie monitorizată constant, la sânge”, a mai spus dr. Adrian Wiener.
Spitalele, lipsă de epidemiologi
”Multe spitale nu au epidemiolog și atunci când lipsesc fondurile se face economie...Dezinfectanții ar trebui să fie mai bine controlați”, a spus Val Vâlcu, moderatoru emisiunii Dezbateri în Sănătate.
”Ar trebui să fie mai bine pentru că s-au luat măsuri de standardizare a tipurilor de biocide folosite. (...) Vizitatorul nu prea are de unde să aducă bacterii multirezistente. Ele se găsesc în spital. Acolo sunt create, în laboratorul acesta de expunere la antibiotic de creștere progresivă a rezistenței. Cam acolo se găsesc.
Fiind o problemă globală există și fonduri europene destinate acesteia pentru (...) crearea circuitelor, realizarea unor rezerve pentru pacienții cu Clostridium sau pentru pacienți care deja sunt infectați cu bacterii multirezistente. Dotarea laboratoarelor de microbiologie pentru determinarea antibiogramei în timp real și utilizarea judicioasă a antibioticelor”, a mai spus dr. Adrian Wiener.
Infecțiile nosocomiale, componentă de malpraxis
”O mare componentă a proceselor de malpraxis sunt infecțiile asociate actului medical, gestionate prost, ineficient, inadecvat, întârziat. În contractele de management unul dintre indicatori era să nu aibă infecții. Atunci, în fiecare an, managerul respectiv ca să fie evaluat pozitiv trebuia să aibă cât mai puține infecții nosocomiale.
Nu are nicio logică în măsura în care acel spital era de la început sub media europeană de declarare. Acolo nu se caută, nu se declară infecțiile nosocomiale.
Încep să crească numărul infecțiilor nosocomiale care sunt declarate. Oricum sunt subdeclarate. Nu există acest reflex universal de a recolta pacientului când vine pe poarta spitalului. Pacienții spitalizați pot să fie purtători al unor bacterii multirezistente pe care pacientul imunocompromis de lângă să le dobândească și să le amplifice.
Sunt incubate într-o zonă imunocompromisă unde pot să trăiască mult timp și să dobândească și mai multă antibiorezistență. Sunt niște gesturi și secvențe de gestionare a infecțiilor asociate actului medical care încă nu au intrat în practica curentă peste tot în România”, a mai precizat dr. Adrian Wiener, în exclusivitate la DC MEDICAL, în cadrul emisiunii Dezbateri în Sănătăte.
Vezi mai multe în VIDEO:
Sedentarismul, factor agravant pentru boala varicoasă. Dr. Anca Chitic: La fiecare două ore, o mică pauză de două minute
Testul simplu care pune diagnosticul de boală varicoasă
Sănătatea, între tratament și prevenție. Cătălin Radu: O populație educată corespunzător va înțelege și importanța sănătății
Ce trebuie să știi despre centrele de permanență
Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Terapia hiperbară: cine o poate face. Dr. Mihai Băican: Funcționează ca un plămân extern
Cât cheltuiește România pe sănătate pe cap de locuitor în 2025. Comparație cu UE
Conf. univ. dr. Lucia Stănculeanu explică de ce tratamentul cancerului trebuie personalizat pentru fiecare pacient
Cum ajută suportul psihologic pacienții oncologici. Dr. Lucia Stănculeanu explică rolul psihologului și psihiatrului în oncologie
Așa se tratează cancerul! Țintește direct locul unde a fost tumora
Cum previi formarea pietrelor la rinichi cu un simplu obicei zilnic
Campania RESPIR 2025: GINA, standardul de aur pentru pacienții cu astm sever
Cum îți poți evalua rezerva ovariană și fertilitatea. Dr. Lucia Luchian: Se poate recolta oricând
Ce trebuie să știi dacă ai avut o rudă diagnosticată cu cancer. Conf. dr. Viorica Rădoi: Anamneză amănunțită și un istoric familial
Biopsia lichidă, rol în diagnosticul și supravegherea dinamică a cancerului
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.