Primvicepreședintele SANITAS, Iulian Pope, spune că graba cu care comisarii Curții de Conturi au descins în unități medicale din toată țara e mai mult decât...
„La o „socoteală rapidă” putem spune că în această perioadă peste 80% din spitalele publice „găzduiesc” un număr impresionant de comisari ai Curții de conturi care au venit inopinat în control, având ca teme drepturile salariale ale angajaților din spitale, specifice perioadei de pandemie și anume:
- Sporul pentru supravegherea copilului minor;
- Sporul pentru condiții de muncă de 55 – 85%, care se acordă în caz de epidemie/pandemie;
- Stimulentul de risc de 2500 de lei;
- Sporul de până la 30% etc”, arată Iulian Pope, primvicepreședintele SANITAS, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.
El spune că graba cu care se fac aceste controale e cel puțin suspectă și că scopul urmărit este evident.
„Ce nu iese însă la „socoteală” este cum de întotdeauna controlul de la Curtea de Conturi vine să ia bani înapoi pentru drepturi acordate „în afara legii", dar niciodată nu constată neacordarea unor drepturi legale și nu dispune acordarea acestora celor care le merită!
Ne mai întrebăm cum poți face un control serios, echitabil și unitar când încă sunt legi cu caracter salarial pe traseul legislativ, nefinalizate, când cele care sunt deja în vigoare sunt interpretate după bunul plac de către ordonatorii de credite, când instituțiile abilitate nu s-au obosit să dea niciun fel de clarificări și metodologii de aplicare a legislației emisă la foc automat în ultimele 3 luni.
O altă „socoteală” care dă cu virgulă este cea referitoare la zelul Curții de Conturi, instituție autonomă și care își decide în mod de asemenea, autonom,programul de activitate, conform Legii 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, de a controla într-un timp atât de scurt drepturile salariale ale „Eroilor” pandemiei și de a nu ezita să îi penalizeze prin interpretări obtuze ale dispozițiilor legislative, în loc să controleze cum au cheltuit autoritățile statului sumele uriașe de bani destinați achiziției de materiale de protecție, medicamente și aparatură, în contextul actual.
Retoric ne întrebăm: oare autoritățile române încearcă astfel să descurajeze instituțiile medicale care își recompensează corect salariații? Oare s-au grăbit cu controalele, special, ca să dea niște „exemple” astfel încât oricare manager care va mai încerca să își plătească corect ”eroii” să se gândească de două ori înainte să o facă?
Domnilor comisari ai Curții de Conturi, veți tăia și drepturile acordate familiilor colegilor decedați în urma infectării cu SARS-CoV-2, la locul de muncă? Ca să știm la ce să ne mai așteptăm!”, a mai arătat Iulian Pope.
Noi medicamente vor intra pe lista celor gratuite și compensate, de la 1 noiembrie.
Premierul Marcel Ciolacu a numit un nou șef la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
CNAS, schimbare importantă de la 1 martie.
Contractul-cadrul a fost prelungit până la jumătatea anului. Forma viitorului contract-cadrul va fi finalizată până la 1 iulie.
Colegiul Medicilor Stomatologi spune că dintr-un total de aproximativ 25.000 de medici, doar 5.976 au contracte cu CNAS.
Noi servicii medicale sunt decontate, pentru gravide și lăuze. Vezi lista completă, publicată de CNAS.
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
Cum să ne alegem asiguratorul medical privat. Ce trebuie să știm despre aceste opțiuni medicale.
CNAS anunță că pacienții au acces mai facil la servicii de medicină fizică și de reabilitare
