Legea carantinei, explicațiile unui psihiatru: „Țară bogată, plină de tâmpiți. Asta suntem”
Cunoscutul medic psihiatru Gabriel Diaconu arată care sunt capcanele din Legea carantinei, proaspăt intrată în vigoare.
Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a identificat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, capcanele din Legea carantinei, proaspăt intrată în vigoare. Iată ce scrie acesta:
„Am citit legea 136, din 18.07.2020, știută drept „legea carantinei”, proaspăt ieșită la publicare după ce-a fost revizuită de „dăștepții” Parlamentului.
Și m-am uitat reflex după o lămâie.
Lăsând la o parte bolovănismul tradițional din exprimare, durerile de cap încep devreme, deîndată ce citești definițiile.
Să le luăm pe rând:
Art2.d. – risc iminent. Risc iminent, potrivit legii 136, este „amenințare imediată SAU probabilitate ridicată de apariție și răspândire a unui agent înalt patogen, care poate avea un impact grav asupra sănătății și vieții omenești”
Carevasăzică, dacă e o amenințare imediată nu-i musai să fie și probabil ridicată, sau dacă-i probabil ridicată nu-i musai că vine imediat.
În fapt, așa cum am mai scris în alte rânduri, „iminența” este un termen juridic voit vag, care lasă la îndemâna legiuitorului, dar și organului abilitat (medic, polițist, judecător procuror etc) un spațiu de apreciere SUBIECTIVĂ, respectiv norme suplimentare operaționale, și e menit să-l ocrotească pe acesta.
Risc iminent pentru psihiatru, spre exemplu, înseamnă când o persoană amenință că se sinucide sau că omoară pe careva. Riscul iminent, în alte paragrafe de lege, este substituit cu „pericol vădit” (adică vizibil, apreciabil), spre exemplu când polițistul îl vede pe tâlhar cu un briceag în mână, și acționează preventiv. Intră aici și gradele moderat/ ridicat (sever)/extrem de pericol, iminența fiind o funcție de TIMP, nu de gravitate. Nu tot ce vine repede e periculos, dar dacă vine și repede, și cu un element de severitate, carevasăzică ai argumentul pentru acțiune. Corect, aici, era să fie „ȘI”, nu „SAU”.
Cât privește cacofonia „agent înalt patogen care POATE avea un impact grav”, nota 2 cui a scris propoziția. Patogenitatea este o calitate a unui vector biologic de orice natură prin care acesta CAUZEAZĂ consecințe asupra sănătății ori vieții persoanei. Nu e o opțiune, un dat cu zarul.
Agenții înalt patogeni AU un impact grav, căci de-aia sunt înalt patogeni. Clasificarea pe criterii de patogenitate a agenților (virali, bacterieni) rămâne în dezbatere, pentru că unii dintre aceștia sunt obligatoriu patogeni, dar alții sunt „de oportunitate”, și în populații vulnerabile pot face ravagii.
Art 2.f. informații științifice oficiale = date ce oferă elemente de probă (n.m: huh?) bazate pe metode științifice stabilite și transmise de către instituții internaționale sau naționale, cu atribuții în domeniul sănătății, și acceptate de către Ministerul Sănătății.
O primă observație: NU există „informații științifice neoficiale”. Există doar știință, și ea nu e arondată vreunui guvern, stat sau organism. Cel mult e proprietatea intelectuală a grupului de cercetători care au „produs” acea informație, prin sudoarea muncii și talentul lor. Câtă vreme e publicată într-un jurnal, câtă vreme respectă canonul de publicare, câtă vreme metodologia e transparentă, și rezultatele criticabile, e știință. Punct.
Există o comunitate de de practică în cercetare, veșnic aplecată asupra studiului și dornică să avanseze cunoașterea. Ea nu e „a cuiva”, e a noastră a tuturora.
O informație „științifică”, deci, va fi trecut printr-un proces de rafinare, de „peer review” (recenzia egalilor). Recenzia EGALILOR, nu acceptarea „instituțiilor naționale ori internaționale”.
Ultima oară când am verificat, Ministerul Sănătății nu avea drepturi sau prerogative în controlul „informației științifice”. Ca medic, cercetător, om de știință, protestez public față de formularea asta care îmi pare îngrozitoare prin scop, ori consecințe.
Fiecare articol de cercetare se bazează pe o ipoteză de lucru, și caută să confirme, sau să INFIRME, o stare a cunoașterii. Drept urmare „elementul de probă” nu poate fi îndreptat într-o direcție, fie ea națională, internațională ori (sic!) ministerială. El se agregă într-o „piscină a cunoașterii” de unde, mai apoi, meta-analitic, mută acul adevărului la stânga sau la dreapta.
Asumarea „oficială” a unei poziții privind starea științei (că e vorba de agenți patogeni, tratamente inovatoare sau forma optimă a elicei de la radiator) nu e totuna cu „informație științifică oficială”. Vrei să-ți asumi oficial? Foarte bine. Dar jos labele de pe știință.
Art 2.i. persoana bolnavă - persoana care suferă de o boală infecto-contagioasă având semne și simptome sugestive specifice definiției de caz sau persoana purtătoare a unui agent înalt patogen chiar dacă nu prezintă semne și simptome sugestive la examenul medical clinic obiectiv, dar prezintă un risc epidemiologic și biologic;
Problema cu definiția „bolnavului” e că include starea de purtător („carrier”) al unui germen oarecare, pe care îl poate transmite cu un „element de risc” atașat. Elementul de risc, aici, devine însăși transmisibilitatea patogenului, una dintre dimensiunile conexe „patogenicității” dar care nu intervine cauzal în sănătate, cât poate modera/ modula severitatea unui fenomen de grup.
Să pronunți, oximoronic, că omul bolnav e și cel bolnav din cauza X, dar și omul sănătos (?) cu problema Y (care la unii cauzează X) faultează câteva reguli de logică elementară, și reprezintă o gravă încălcare a drepturilor pacientului. Starea de boală e dată de prezența unor semne și simptome, specifice ori ba, care prilejuiesc suferință subiectivă, și obiectivă, individului. Absența acestora neagă starea de boală.
Înțeleg dorința autorităților să „intervină” șoimărește în prevenția extinderii epidemiei de COVID-19 în România. Dar asta nu scuză legi scrise prost, formulate naiv și apoi aplicate după ureche.
Nu poți, ca medic, să girezi gogomănia asta de lege. Și totuși ea a fost posibilă. Niște parlamentari care nu știu pluralul de la „virus”, sau ce-o fi acela, s-au jucat cu pixul pe hârtie. Niște „oameni de știință” s-au gândit că e bine să „oficializeze” informația științifică. Și niște cretineți (apud CTP) tocmai au rescris istoria medicinei, laolaltă cu manualul de semiologie.
De astăzi când mă duc la muncă am să-mi anunț, formal, toți clienții că potrivit legii 136 sunt bolnavi. Dracu știe ce probleme știute, ori neștiute, au. O să-i spun lui fi-miu, purtător de streptococ în nas, că-i bolnav, deși săracul n-are nici pe dracul. Și tuturor celorlalți a căror piele conține mai mulți patogeni per centimetru pătrat decât celule proprii că sigur nu-s sănătoși, deși pe ei nu-i mănâncă, nu se scarpină. Pentru că așa a spus Ministerul Sănătății.
Țară bogată, plină de tâmpiți. Asta suntem”, concluzionează medicul psihiatru Gabriel Diaconu.
#medicinromania
Am citit legea 136, din 18.07.2020, știută drept ”legea carantinei”, proaspăt ieșită la publicare după ce-a fost...
Publicată de Gabriel Diaconu pe Marţi, 21 iulie 2020
-
-
-
-
Cine nu ar trebui să consume carne de miel08.04.2026, 18:45
-
COVID-19, evoluție neașteptată
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
Suprafețele din lemn reduc transmiterea COVID. Au proprietăți antivirale naturale
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
UE a semnat un contract pe 4 ani cu Moderna pentru vaccinuri împotriva COVID-19
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
COVID, impact grav asupra creierului
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Medicii avertizează: FLiRT, FLuQE și LB.1, variante COVID-19, se răspândesc. "Au modificări în proteina spike. Ignoră imunitatea de la vaccin sau infectarea anterioară
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
