Viteza de mers a oamenilor de 45 de ani poate fi folosită ca un marker al creierelor și al corpurilor lor îmbătrânite.
Lenea, mersul încet. Cercetători din SUA, Marea Britanie și Noua Zeelandă au demonstrat, într-un studiu, că persoanele care se deplasează mai lent au „îmbătrânit accelerat" pe o scară de 19 criterii concepute de cercetători, iar plămânii, dinții și sistemele imunitare au avut tendința să fie într-o formă mai proastă decât cele de la oamenii care au mers repede. Acest fapt a fost sesizat mai întâi la oamenii în vârstă de 45 de ani.
Oamenii de știință susțin că testarea neurocognitivă pe care acești indivizi au efectuat-o când erau copii ar putea prezice cine va avea un mers mai lent. La vârsta de 3 ani, scorurile lor pe IQ, înțelegerea limbajului, toleranța la frustrare, abilitățile motorii și controlul emoțional au prezis viteza de mers la vârsta de 45 de ani.
"Medicii știu că aceia care merg lent, la 70-80 de ani, au tendința de a muri mai devreme decât cei de aceeași vârstă", a declarat autorul principal al studiului, Terrie E. Moffitt, profesor de Psihologie la Universitatea Duke și de Dezvoltare Socială la King's College London. „Acest studiu a acoperit perioada de la anii preșcolari până la viața de la mijloc și a descoperit că o plimbare lentă este un semn cu zeci de ani înainte de bătrânețe", adaugă cercetătorul citat.
La cercetare s-au folosit date dintr-un studiu pe termen lung pe aproape 1.000 de persoane care s-au născut pe parcursul unui singur an la Dunedin, Noua Zeelandă. Cei 904 de participanți din studiu au fost testați, chestionați și măsurați întreaga viață, dar și recent, din aprilie 2017 până în aprilie 2019, la 45 de ani, potrivit informațiilor publicate de reprezentanții Universității Duke.
Examenele RMN din ultima lor evaluare au arătat că persoanele care se orientează mai lent tind să aibă un volum total mai mic al creierului, o grosime medie inferioară a corticalului, o suprafață a creierului mai mică și o incidență mai mare a „hiperintensităților", „leziuni mici" asociate cu boala creierului mic. Pe scurt, creierul lor apărea bătrân.
Până și chipul lor a fost evaluat ca bătrân de opt persoane din fotografii. Viteza de mers a fost folosită de mult timp ca măsură a sănătății și a îmbătrânirii la bătrâni. Studiul sugerează că există deja semne în viața timpurie a celor care ar avea, mai târziu în viață, un mers lent.
Studiul a apărut pe 11 octombrie în JAMA Network Open. Poate fi consultat AICI.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
