Comportamentul antisocial al copiilor, greșeli pe care le fac părinții

La studiu au participat 227 de perechi de gemeni identici. Cercetătorii de la Universitatea Michigan (UM), Universitatea din Pennsylvania şi Universitatea de Stat din Michigan au analizat diferenţele dintre modurile de creştere şi educare adoptate de părinţi pentru a afla dacă acestea pot prezice riscul de apariţie a unui comportament antisocial la copii.

Specialiştii au descoperit că geamănul care fusese tratat de adulţi într-o manieră mai strictă şi mai severă şi avusese parte de mai puţină căldură sufletească prezenta un risc mai mare de a dezvolta un comportament lipsit de empatie şi moralitate, caracteristici cunoscute drept trăsături dur-neemoţionale.

Părinţii gemenilor au completat un chestionar în legătură cu mediul din locuinţă şi li s-a solicitat de asemenea să stabilească gradul de severitate şi căldură emoţională cu care au fost trataţi copiii. De asemenea, comportamentul fiecărui copil a fost evaluat pe baza răspunsurilor date de mama sa în ceea ce priveşte nivelul de agresivitate manifestat şi trăsăturile dur-neemoţionale.

„Studiul demonstrează într-o manieră convingătoare că modul de creştere şi educare a copiilor contribuie la dezvoltarea trăsăturilor dur-neemoţionale riscante”, a declarat Luke Hyde, profesor asociat la catedra de psihologie a UM. „Pentru că gemenii identici au acelaşi ADN putem fi mai siguri că diferenţele în modul de creştere şi educare de care a avut parte fiecare geamăn influenţează dezvoltarea acestor trăsături”, a adăugat cercetătorul.

Pasul următor ar putea fi transformarea acestor concluzii în intervenţii utile familiilor care încearcă să prevină apariţia la copiii lor a unor astfel de trăsături sau să îmbunătăţească comportamentele riscante care au început deja să-şi facă simţită prezenţa, notează Agerpres, citând agenția de presă Xinhua. Deşi intervenţia aplicată părinţilor poate fi un succes, oamenii de ştiinţă au subliniat că aceştia nu trebuie traşi la răspundere în cazul în care copiii lor dezvoltă trăsături dur-neemoţionale sau comportamente agresive.

„Studiul nostru anterior efectuat pe copii adoptaţi a demonstrat că genele moştenite contează, aşadar e cu dus şi întors”, a explicat Hyde. „Unii copii pot fi mai greu de educat. Cel mai important mesaj este că tratamentele care îi implică pe părinţi au şanse de reuşită, chiar şi în cazul copiilor cei mai expuşi riscului”, a adăugat el.

Studiul a fost publicat în Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry.