Anxietatea postpartum: ce este, cum se manifestă și când trebuie mers la medic

Mulți oameni au auzit de depresia postpartum, o formă de depresie care poate apărea după naștere. În schimb, anxietatea postpartum este mai puțin cunoscută și mai puțin cercetată, deși poate avea un impact important asupra părintelui și asupra copilului.

Ce este anxietatea postpartum

Anxietatea este o afecțiune de sănătate mintală care poate provoca gânduri îngrijorătoare, tensiune și simptome fizice, inclusiv creșteri ale tensiunii arteriale.

Anxietatea postpartum se referă la anxietatea excesivă care apare în perioada postpartum, adică în intervalul de după naștere. În unele cazuri, aceasta poate deveni atât de severă încât interferează cu viața de zi cu zi.

Tulburările de anxietate provoacă, în general, anxietate excesivă timp de cel puțin șase luni. Cu toate acestea, unii cercetători susțin că anxietatea postpartum poate fi luată în calcul dacă simptomele persistă cel puțin o lună.

Cercetătorii știu mult mai multe despre depresia postpartum decât despre anxietatea postpartum. Totuși, potrivit unui raport din 2021, între 11% și 21% dintre femeile din Statele Unite dezvoltă o tulburare de anxietate în perioada perinatală, adică în timpul sarcinii, și în perioada postpartum. Un studiu din 2018 a arătat că 75% dintre femeile cu anxietate postpartum aveau și simptome de depresie.

Simptomele anxietății postpartum

Anxietatea postpartum și depresia postpartum nu sunt același lucru. Totuși, unele estimări arată că între 25% și 50% dintre persoanele cu tulburări de anxietate dezvoltă și depresie postpartum în primele două luni după naștere.

Fiecare persoană trăiește anxietatea diferit. În cazul anxietății postpartum, gândurile sunt de obicei:

• necontrolabile

• rapide

• copleșitoare

• invazive

• recurente

• iraționale

• înfricoșătoare

• greu de oprit.

Aceste gânduri tind să se concentreze pe câteva teme mari de teamă, cum ar fi:

• grijile legate de sănătatea bebelușului și de propria sănătate

• teama că un părinte sau partener s-ar putea îmbolnăvi grav sau ar putea muri

• senzația că urmează să se întâmple ceva rău

• obsesii sau temeri iraționale

• tendința de a se învinovăți excesiv atunci când ceva merge prost sau de a simți vinovăție exagerată.

Pe lângă gândurile persistente, anxietatea postpartum poate provoca și simptome fizice, printre care:

• oboseală fără o cauză clară

• dificultăți de somn

• probleme de concentrare

• iritabilitate crescută

• tensiune musculară

• senzația de neliniște permanentă

• bătăi rapide ale inimii

• stare de panică fără un motiv clar.

Cum poate afecta relația cu bebelușul

Anxietatea postpartum poate face mai dificilă conectarea emoțională cu copilul. De asemenea, poate avea un impact negativ asupra dezvoltării mintale și fizice a bebelușului.

Lăsată netratată, poate duce la consecințe grave, inclusiv neglijarea copilului și, în cazuri extreme, moartea sugarului.

Poate fi prevenită?

Unii factori de risc pentru anxietatea postpartum nu pot fi preveniți. Printre ei se numără existența altor tulburări de anxietate, depresia sau așa-numitul „baby blues”.

“Baby blues” este o stare foarte frecventă și de scurtă durată, care poate provoca episoade de plâns fără motiv clar, neliniște și iritabilitate în prima săptămână sau în primele două săptămâni după naștere.

Persoanele care au deja alte tulburări de sănătate mintală, cum sunt anxietatea sau depresia, ar trebui să ceară tratament cât mai devreme în timpul sarcinii. Acest lucru ar putea ajuta la prevenirea dezvoltării anxietății postpartum și a depresiei postpartum mai târziu.

Există însă și alți factori de risc care ar putea fi preveniți într-o anumită măsură. Printre aceștia se numără:

• expunerea la multe evenimente stresante sau la mult stres în timpul sarcinii;

• lipsa sprijinului social

• dificultăți de adaptare la viața și relațiile de după naștere

• sarcini nedorite anterioare sau avorturi chirurgicale

• anumite moduri de a face față problemelor sau marilor schimbări de viață

• teama intensă de naștere și teama pentru viața fătului sau pentru propria viață în timpul nașterii

• îngrijorarea legată de lipsa controlului în timpul travaliului

• lipsa încrederii în capacitatea proprie de a face față nașterii sau în personalul medical

• temeri legate de abilitățile parentale

• lipsa somnului

• schimbările de la locul de muncă.

Ce poate ajuta la prevenție

Pe baza factorilor de risc enumerați, câteva măsuri care pot ajuta la prevenirea anxietății postpartum sunt:

• gestionarea sau reducerea stresului în timpul sarcinii și după naștere

• construirea unei rețele solide de sprijin din familie și prieteni

• învățarea unor metode de a face față stresului și schimbărilor majore

• discuțiile cu medicii și cadrele medicale care vor asista la travaliu și naștere, pentru a reduce temerile și pentru a câștiga mai multă încredere și control

• suficient somn și mișcare.

Când trebuie contactat medicul

Aproape toți părinții, mai ales cei aflați la primul copil, pot trece prin stări de anxietate după naștere. Totuși, persoanele care au anxietate severă după naștere ar trebui să contacteze un medic.

Există câteva semne care arată că este nevoie de ajutor medical:

• simptomele fac dificilă desfășurarea activităților zilnice sau îngrijirea copilului și conectarea cu acesta

• apar simptome de depresie postpartum

• simptomele fizice sau psihice se agravează

• apar gânduri de auto-vătămare sau de a răni bebelușul.