Limba străină introdusă în educația copiilor, cât mai timpuriu, reprezintă un beneficiu pentru aceștia.
Limba străină este recomandată a fi introdusă cât mai devreme în educația celor mici. Potrivit studiilor, cu cât copiii sunt expuși mai devreme la o limbă străină, aceștia vor asimila mult mai repere informațiile.
Studiile arată că introducerea unei limbi străine în programul copilului îl fac mai deștept și creativ.
Studiile arată că, doar auzirea a două limbi ajută bebelușii să dezvolte abilități cognitive înainte de a vorbi. Bebelușii crescuți în medii bilingve dezvoltă abilități congnitive centrale precum luarea de decizii și rezolvarea problemelor înainte chiar de a vorbi.
Studiile au demonstrat că un copil care învaţă limbă străină după vârsta de 10 ani este puţin probabil că o va vorbi vreodată că un nativ. Copiii care învaţă să vorbească în altă limbă decât cea materna vor avea performante şcolare mai bune şi abilitate crescută de a rezolva probleme.
În schimb, copiii bilingvi dezvoltă o gândire divergentă, cu un plus de creativitate. Ei vor putea oferi mai multe răspunsuri la o singură întrebare, vor aborda situații din mai multe puncte de vedere și vor putea oferi mai multe întrebuințări unui singur obiect. Pentru un singur concept vor avea mai multe reprezentări lingvistice (denumirea în limba nativă, denumirea în a doua limbă, precum și sinonimele lor).
Vezi și: Conjunctivita alergică sau rinita alergică. Diferența dintre cele două
Învăţarea unei limbi străine are efecte benefice asupra creierului, iar specialiștii arată că protejează împotriva dementei şi altor simptome ale bolii Alzheimer la vârste înaintate. Experţii spun că un copil ar trebui să înceapă învăţarea unei limbi străine cât mai devreme posibil.
Studiile au arata ca în creierului unui copil se activează mai multe zone atunci când învăţa o limbă străină, iar această capacitate scade odată cu înaintarea în vârstă.
Vârsta propice pentru începerea învăţării unei limbi străine este 2 ani, însă la fel de propice este şi perioada 2-6 ani pentru începerea studierii primii limbi străine. După vârsta de 7 ani, învăţarea unei limbi străine începe să devină mai dificilă.
Duse şi mai departe, cercetările au scos în evidenţă faptul că învăţarea unei limbi străine contribuie la încetinirea procesului de declin cognitiv. Boli precum Alzheimerul şi demenţă pot fi ţinute în frâu cu învăţarea unei limbi străine.
Vezi și: Ce să faci când curge sânge din nas. Cauze, simptome și ce BOLI ascund
Specialiștii arată că în primii trei ani de viață, copilul asimilează circa 2000 de cuvinte. În acești ani se pun bazele gândirii, limbajului, imaginaţiei, atitudinii, aptitudinilor şi altor asemenea caracteristici. În consecinţă, ar fi păcat să nu folosim capacitatea înnăscută a copiilor de a învăţa în aceşti ani vitali, când însuşirea unei a două limbi este la fel de uşoară că şi prima.
De vreme ce 50% din abilitatea de a învăţa se dezvolta în primii ani de viaţă şi alţi 30% până la împlinirea vârstei de 8 ani, educaţia timpurie, sub forma creşelor şi grădiniţelor, au oportunitatea de a încuraja învăţarea şi dezvoltarea precoce.
Asta nu înseamnă că 50-80% din inteligenţa, înţelepciunea sau cunoştinţele unui individ se formează în copilăria timpurie, ci că în primii ani de viaţa copii îşi dezvoltă principalele căi de învăţare: învăţare prin văz, auz, gust, simt, miros şi prin a face. Mai târziu în viaţă, tot ceea ce învaţă un individ evoluează din informaţia acumulată în aceşti primi ani de viaţă.
Ce sunt „penjaminele”? Acești vapori câștigă popularitate în rândul tinerilor.
Semnal de alarmă cu privire la tendinţa părinţilor de evitare a vaccinării copiilor.
Ce este un atac de panică și cum îl recunoști. Mulți oameni nu știu care sunt semnele, deși experimentează atacul de panică.
"Acolo e un test al maturității din punct de vedere astrologic. Simți că ți se de lumea peste cap, nu înțelegi ce se mai întâmplă".
Această boală poate să ucidă în doar câteva luni. Diagnosticată precoce, crește șansele de supraviețuire.
Tipurile de bullying și efectele lor pe termen lung. Diferența între bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying.
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
Cât și ce mănâncă un bebeluș născut prematur. Cât de important este laptele matern.
Un studiu The Lancet arată că diabetul în perioada sarcinii ar fi corelat cu un risc crescut de tulburări de neurodezvoltare la copii.
Sindromul bebelușului scuturat, o problemă gravă cu consecințe pe termen lung. Un pediatru analizează tragedia care poate fi prevenită.
Un nou studiu arată că stresul din timpul sarcinii afectează creierul fătului.
De ce s-a pus eticheta de nebun dacă ai anxietate sau depresie? Psihologul Ramona A. Dumitru explică.
