ADDA, mesaj pentru tinere: Iubiţi-vă, fetelor. Cu coşuri, celulită, vergeturi. Cu riduri, aluniţe, cicatrici. Toate aceste “accesorii” spun poveşti despre noi

ADDA are un mesaj tranșant pentru tânăra generație. Artista susține că fiecare trebuie să își accepte defectele. Într-o lume în care perfecțiunea este cea mediatizată, în care pozele de pe rețelele sociale sunt editate și arătăm o viață perfectă și fericită, de fapt, acest lucru are un efect nociv. 

ADDA, mesaj pentru tinere: Iubiţi-vă, fetelor.

”De mult voiam să abordez subiectul ăsta pentru că se întâmplă la fiecare concert. Cel mai des la fete văd asta. Facem poze direct cu filtre în care au faţa acoperită sau şi-o acoperă ulterior şi postează aşa.

Pe o faţă am întrebat-o odată de ce face asta. Şi mi-a răspuns “Nu sunt frumoasă!”. Era foarte frumoasă! Şi mi-a rupt inima.

Şi apoi, înainte să-i ţin prelegerea aferentă, mi-am dat seama că noi greşim. Noi ăştia publici. Noi ăştia “perfecţii” lumii. Că le arătăm o lume editată şi falsă.

Nimeni nu este perfect. Şi 90% din ce este pe online este editat. Şi eu îmi editam mai demult pozele. Şi acum o fac, dar nu mai folosesc faceapp. Pentru că folosindu-l, am început să nu mă mai plac. Şi am zis…ok, asta nu e bine. Pentru sănătatea mea sufletească şi mentală.

Vezi și: Filtrele din social media, risc pentru sănătate. Gina Dafinoiu: O cursă nebună în care investesc bani, timp și așteptări

Mi se spune des. “De ce te postezi ciufulită sau nemachiată?!” , “Tu trebuie să fii perfectă!”. Nu. Nu trebuie să fiu perfectă. Şi nici nu o să fiu. Tot ce pot să fac este să mă iubesc aşa cum sunt. Şi să radiez iubire.

Pentru că iubirea înseamnă frumuseţe. Şi frumuseţea e subiectivă. Şi s-a găsit unu în lumea asta care să mă placă aşa cum m-a lăsat natura. Şi m-a luat de nevastă.

Iubiţi-vă, fetelor. Cu coşuri, celulită, vergeturi. Cu riduri, aluniţe, cicatrici. Toate aceste “accesorii” spun poveşti despre noi. În special povești despre curaj. Şi hai să fim mai bune, noi fetele, mai ales, una cu cealaltă. Că prea ne lovim, ne comparăm şi uităm ce înseamnă respectul şi empatia”, este mesajul postat de ADDA pe Facebook.

Vezi și: Laptele și sănătatea oaselor: mit sau adevăr. Nu este totul așa cum am văzut în reclame

Rețelele sociale, risc pentru sănătatea mintală

Facebook și Instagram și alte platforme de socializare sunt surse importante de socializare și de stabilire a relațiilor pentru mulți tineri. Deși există beneficii importante, social media poate oferi, de asemenea, platforme pentru intimidare și excludere, așteptări nerealiste cu privire la imaginea corporală și surse de popularitate, normalizarea comportamentelor de asumare a riscurilor și poate fi dăunătoare pentru sănătatea mintală.

Fetele și tinerii care se identifică ca minorități sexuale și de gen pot fi ținte deosebit de vulnerabile. Creierul tinerilor este încă în curs de dezvoltare și, ca indivizi, tinerii își dezvoltă propriile identități. Ceea ce văd pe rețelele de socializare poate defini ceea ce este de așteptat într-un mod care nu este corect și care poate fi distructiv pentru dezvoltarea identității și a imaginii de sine.

Adolescența este o perioadă de asumare a riscurilor, ceea ce reprezintă atât un punct forte, cât și o vulnerabilitate. Social media poate exacerba riscurile.

”Deși există beneficii importante, rețelele de socializare pot oferi, de asemenea, platforme pentru hărțuire și excludere, așteptări nerealiste privind imaginea corporală și sursele de popularitate, normalizarea comportamentelor de risc și pot fi dăunătoare pentru sănătatea mintală”, spune Claude Mellins potrivit Columbia University Irving Medical Center.

Vezi și: Ceaiul care ameliorează cârceii. Este din ce în ce mai utilizat de români

Filtrele de pe rețelele sociale, risc pentru sănătatea mintală

Este un impuls natural să ne dorim să ne prezentăm în cea mai bună lumină. Dar cercetările privind filtrele și sănătatea mintală arată că filtrarea diminuează de fapt stima de sine și distorsionează imaginea corporală. Cu cât selfie-urile noastre filtrate se îndepărtează mai mult de felul în care arătăm cu adevărat, cu atât ne simțim mai rău despre noi înșine.

Și, deși devine încet-încet mai acceptat să vorbim despre ”a nu fi bine”pe rețelele de socializare, se presupune că trebuie să arătăm bine în timp ce vorbim despre asta.

Filtrele de modificare a aspectului pe rețelele de socializare, cunoscute și sub numele de filtre de frumusețe, sunt instrumente de editare a fotografiilor care folosesc inteligența artificială și viziunea computerizată pentru a modifica trăsăturile faciale. De exemplu, ”skinny filter” de la TikTok face ca o față să pară mai subțire, în timp ce ”perfect face filter” de pe Instagram ajustează trăsăturile faciale în funcție de un raport presupus ideal. 

Vezi și: Ciocolata albă, riscuri pentru sănătate. Conține o cantitate foarte mare de zahăr

Un studiu realizat în 2021 de cercetătorii de la City University of London a explorat efectele negative ale filtrelor asupra sănătății mintale. Printre participanți s-au numărat 175 de femei tinere și persoane nonbinare, cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, majoritatea având 20 și 21 de ani.

Una dintre cele mai izbitoare constatări a fost că 90% dintre tinerele participante la studiu au raportat că au folosit filtre sau și-au editat fotografiile.

Studiul a găsit, de asemenea, răspunsuri la întrebarea: Care este filtrul pe care toată lumea îl folosește cel mai des? Cele mai frecvente cinci filtre sau editări au fost cele folosite pentru a uniformiza tonul pielii, pentru a lumina pielea, pentru a albi dinții, pentru a bronza pielea și pentru a da jos din greutate. În plus, participanții au folosit filtre pe rețelele de socializare pentru a-și remodela maxilarul sau nasul, pentru a-și face buzele să pară mai pline și pentru a-și face ochii să pară mai mari, potrivit Newport Institute.