Oboseala, balonarea, constipația și lipsa de energie după un zbor lung nu sunt provocate doar de schimbarea fusului orar. Cercetătorii spun că și microbiomul intestinal are propriul „jet lag”, iar adaptarea lui poate dura zile întregi.
Visul oricărui turist este simplu: să aterizeze într-o destinație exotică și să înceapă imediat să se bucure de concediu. În realitate, pentru mulți oameni, primele zile sunt marcate de oboseală, somn agitat, lipsă de energie, balonare sau constipație.
Până acum, toate aceste simptome erau puse aproape exclusiv pe seama clasicului jet lag, provocat de schimbarea rapidă a fusurilor orare. Însă cercetători de la Universitatea de Medicină din Wrocław, într-un articol publicat în revista Nutrients, atrag atenția asupra unui fenomen despre care se vorbește tot mai mult în lumea științifică: „jet lag-ul intestinal”.
Potrivit specialiștilor, nu doar creierul și ceasul biologic trebuie să se adapteze după un zbor lung, ci și trilioanele de bacterii care trăiesc în intestin.
Microbiomul intestinal nu este un simplu ansamblu de bacterii. Acesta funcționează după propriile ritmuri biologice, sincronizate cu organismul uman.
Când traversăm mai multe fusuri orare în doar câteva ore, această sincronizare se pierde temporar.
„Jet lag-ul intestinal este un concept relativ nou care descrie o stare de desincronizare între ciclul biologic uman și ritmurile bacteriilor intestinale. Este puțin probabil ca o călătorie scurtă în Europa să provoace astfel de perturbări majore, dar problema devine semnificativă în timpul zborurilor pe distanțe lungi care implică traversarea mai multor fusuri orare”, explică Karol Biliński, coautor al studiului, conform Medical Xpress.
El avertizează că oboseala acumulată și schimbările alimentare pot afecta integritatea barierei intestinale și pot reduce producția acizilor grași cu lanț scurt, compuși considerați esențiali pentru sănătatea digestivă și imunitară.
O călătorie intercontinentală schimbă aproape simultan toate reperele biologice ale corpului:
orele de somn;
programul meselor;
expunerea la lumină;
nivelul hormonilor;
stresul organismului.
Toate acestea influențează direct axa intestin-creier.
„Sistemul nostru digestiv este extrem de sensibil la aceste schimbări, deoarece întreaga axă intestin-creier funcționează conform unui ritm circadian strict reglementat. Când semnalele biologice se dezalignează, comunicarea dintre intestine, sistemul imunitar și creier este temporar perturbată”, explică cercetătorul Kacper Wiśniewski.
Rezultatul?
Tulburări digestive, un somn de proastă calitate, energie scăzută și o senzație generală că organismul „nu funcționează cum trebuie”.
Practic, în timp ce tu ai ajuns deja la Tokyo, New York sau Bangkok, microbiomul tău poate funcționa încă după ora din București.
Mulți turiști dau vina pe mâncarea locală atunci când apar probleme digestive în primele zile ale concediului.
În realitate, spun cercetătorii, schimbarea alimentației este doar o parte a problemei.
„O schimbare bruscă a orarului meselor afectează direct secreția enzimelor digestive, producția de bilă și motilitatea gastrointestinală”, explică Laura Rafner, coautoarea lucrării.
Această dereglare poate modifica temporar echilibrul microbiomului în favoarea unor bacterii mai puțin benefice.
Consecințele pot include:
constipație;
balonare;
senzația de stomac greu;
modificări ale apetitului;
disconfort abdominal.
Mai mult, modificările microbiotei pot influența și calitatea somnului, ceea ce prelungește starea de oboseală și face adaptarea și mai dificilă.
Vestea bună este că jet lag-ul intestinal poate fi diminuat.
Cercetătorii recomandă ca pregătirea pentru o vacanță să înceapă cu câteva zile înainte de plecare.
„Cheia este să-ți adaptezi treptat ceasul biologic la fusul orar al destinației. În mod ideal, acest proces ar trebui să înceapă cu câteva zile înainte de plecare, prin gestionarea corespunzătoare a expunerii la lumină și a programului de somn”, spune Paweł Witko.
Un rol important îl are și crononutriția, adică alimentația sincronizată cu ritmurile biologice.
Specialiștii recomandă ca, înainte și în timpul călătoriei, mesele să fie ajustate progresiv după programul noii destinații.
După aterizare, cercetătorii recomandă o strategie aparent banală, dar cu efecte importante.
„În timpul zborului și după aterizare, mesele ar trebui consumate numai în timpul orelor de zi din fusul orar al destinației, în timp ce consumul de alimente în timpul nopții biologice trebuie evitat cu strictețe”, explică Witko.
De asemenea, sunt recomandate:
hidratarea corespunzătoare;
respectarea programului local de somn;
expunerea la lumina naturală imediat după sosire;
discutarea cu medicul despre utilizarea probioticelor și prebioticelor înainte de călătorie, atunci când este cazul.
Autorii menționează că și melatonina poate ajuta la adaptarea organismului, însă eficiența acesteia depinde foarte mult de momentul administrării și este recomandat ca utilizarea ei să fie făcută la recomandarea unui specialist.
Deși analiza a fost realizată în contextul sportivilor care participă la competiții internaționale, concluziile se aplică unui număr mult mai mare de oameni.
Dr. Dagmara Beata Gaweł-Dąbrowska, coordonatoarea echipei de cercetare, spune că studii realizate pe lucrători în schimburi și pe personalul companiilor aeriene arată că viața desfășurată permanent împotriva ritmului biologic poate modifica microbiomul intestinal.
Programul haotic de somn, mesele neregulate și expunerea insuficientă la lumina naturală pot avea efecte asupra sănătății digestive și generale, chiar și în lipsa călătoriilor.
Concluzia cercetătorilor este simplă: pregătirea unei vacanțe nu înseamnă doar rezervarea biletelor și împachetarea bagajelor.
Organismul are nevoie și el de timp pentru a se adapta.
„Pentru a ne bucura pe deplin de o vacanță, trebuie să avem grijă nu doar de planurile noastre de călătorie, ci și de sănătatea noastră. Călătoriile pe distanțe lungi reprezintă un factor major de stres pentru organism și ne pot perturba ceasul intern. O abordare conștientă a fiziologiei noastre ne poate ajuta să evităm petrecerea primelor zile de vacanță luptându-ne cu oboseala și problemele digestive”, concluzionează Dagmara Beata Gaweł-Dąbrowska.
Descoperirea întărește ideea că microbiomul intestinal este mult mai implicat în starea noastră de sănătate decât se credea până acum. Iar atunci când plecăm într-o călătorie la mii de kilometri distanță, nu suntem singuri: trilioanele de bacterii din intestine călătoresc împreună cu noi și au nevoie de timp pentru a-și regla propriul „ceas biologic”.
