Deficiență care provoacă crampe musculare și oboseală cronică: asta îți lipsește. Ce trebuie să mănânci urgent

Magneziul este unul dintre cele mai importante minerale din corpul uman. În ciuda importanței sale, deficiența de magneziu este o preocupare din ce în ce mai mare care este adesea subdiagnosticată. Lipsa acestui mineral esențial poate duce la o serie de simptome și chiar la afecțiuni cronice dacă nu este tratată. 

Înțelegerea semnelor, cauzelor și consecințelor deficitului de magneziu este esențială pentru menținerea sănătății și bunăstării generale.

Importanța magneziului în organism

Magneziul joacă un rol vital în peste 80% din procesele metabolice ale organismului, afectând totul, de la producția de energie la funcția musculară. E

ste esențial pentru construirea oaselor puternice, stabilizarea ritmului cardiac, reglarea tensiunii arteriale și susținerea relaxării musculare. În creier, magneziul are un efect calmant, ajutând la prevenirea anxietății și a stresului, acționând ca „frână” a sistemului nervos.

Acest mineral are, de asemenea, proprietăți protectoare pentru creier, protejându-l potențial de declinul cognitiv și de stresul biologic. Aceste beneficii evidențiază importanța magneziului în menținerea sănătății fizice și mentale.

Recunoașterea simptomelor deficitului de magneziu

Simptomele deficitului de magneziu pot varia de la subtile la severe și pot afecta diverse sisteme din organism. Inițial, semnele de lipsă de magneziu includ crampe musculare, spasme și slăbiciune. Simptomele de sănătate mintală precum anxietatea, starea de spirit scăzută, iritabilitatea și insomnia sunt, de asemenea, frecvente. 

Pe măsură ce nivelul de magneziu scade mai mult, pot apărea simptome mai grave, precum ritm cardiac neregulat, oboseală și dureri de cap.

În timp, deficitul cronic de magneziu poate crește riscul unor afecțiuni grave precum diabetul de tip 2, bolile de inimă, osteoporoza și tulburările psihiatrice. Acest lucru face cu atât mai importantă identificarea și abordarea precoce a deficienței de magneziu.

Cauze comune ale deficitului de magneziu

Deficitul de magneziu poate rezulta din mai mulți factori, alimentația fiind cel mai frecvent contribuitor. 

Practicile agricole moderne au dus la o scădere semnificativă a magneziului din sol, iar alimentele procesate sunt adesea lipsite de acest mineral esențial. În plus, stresul cronic, consumul excesiv de alcool și anumite medicamente pot crește, de asemenea, riscul de deficit de magneziu.

Pentru persoanele cu afecțiuni gastrointestinale precum boala celiacă sau boala Crohn, sau pentru cei care au suferit o operație de bypass gastric, absorbția magneziului poate fi afectată. În aceste cazuri, chiar dacă magneziul este consumat prin alimente, este posibil ca organismul să nu fie capabil să îl absoarbă eficient.

Deficitul de magneziu și stresul: Un cerc vicios

Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte ale deficitului de magneziu este relația sa cu stresul. Nivelurile scăzute de magneziu pot face organismul mai vulnerabil la stres și, la rândul său, stresul poate epuiza și mai mult nivelurile de magneziu.

Acest lucru creează un cerc vicios în care organismul devine mai stresat, ceea ce duce la o pierdere mai mare de magneziu, care exacerbează apoi stresul și anxietatea. Gestionarea aportului de magneziu devine crucială pentru a rupe acest ciclu și a preveni epuizarea suplimentară.

De cât magneziu avem nevoie?

Aportul zilnic recomandat de magneziu variază în funcție de vârstă și sex. Pentru adulți, acesta variază de obicei între 310 mg și 420 mg pe zi, însă multe persoane nu îndeplinesc această cerință. 

Unele studii sugerează că persoanele ar trebui să urmărească niveluri mai ridicate de magneziu pentru a optimiza sănătatea, deoarece aportul mediu în multe populații este cu mult sub cantitatea recomandată.

Sursele alimentare de magneziu includ semințele (precum dovleacul și chia), nucile (precum migdalele și caju), frunzele verzi (precum spanacul) și cerealele integrale.

În timp ce alimentele bogate în magneziu sunt cea mai bună modalitate de a crește nivelurile, unele persoane pot avea nevoie de suplimente pentru a-și satisface nevoile, în special dacă au condiții de sănătate subiacente.

Provocările diagnosticării deficitului de magneziu

Diagnosticarea deficitului de magneziu poate fi dificilă, deoarece simptomele sunt adesea confundate cu alte afecțiuni și nu există un test de sânge simplu care să o confirme. 

Magneziul este stocat în principal în oase și organe, iar nivelurile din sânge reprezintă mai puțin de 1% din magneziul total al organismului. Prin urmare, o persoană poate fi totuși deficitară chiar dacă nivelurile de magneziu din sânge par normale.

Profesioniștii din domeniul sănătății pot căuta semne precum spasme musculare, niveluri scăzute de potasiu sau calciu și simptome precum oboseală sau palpitații cardiace pentru a diagnostica deficitul de magneziu. În unele cazuri, testele de urină sau o electrocardiogramă (EKG) pot ajuta, de asemenea, la identificarea deficiențelor.

Suplimentarea cu magneziu: Poate ajuta?

Suplimentele de magneziu pot fi o modalitate eficientă de a aborda deficiențele, în special pentru cei care se luptă să obțină suficient din dieta lor.

 Cu toate acestea, este important să alegeți forma potrivită de supliment de magneziu. Diferitele forme, cum ar fi citratul de magneziu, glicinatul și malatul, oferă diferite niveluri de absorbție și eficacitate, în funcție de nevoile de sănătate ale individului.

Înainte de a începe suplimentele de magneziu, este recomandabil să consultați un medic, deoarece aportul excesiv de magneziu poate duce la efecte secundare, în special pentru persoanele cu anumite afecțiuni medicale, cum ar fi problemele renale.

Prevenirea și tratamentul deficitului de magneziu

Prevenirea deficitului de magneziu implică consumarea unei diete bogate în alimente care conțin magneziu și gestionarea oricăror afecțiuni care pot afecta absorbția magneziului. Pentru persoanele care sunt deja deficitare, pot fi necesare suplimente pentru a restabili nivelurile optime. 

Tratamentul va depinde de gravitatea deficienței, cazurile mai grave necesitând administrarea intravenoasă de magneziu într-un cadru clinic.

Cheia pentru o sănătate mai bună

Magneziul este o piatră de temelie a sănătății, jucând roluri esențiale atât în bunăstarea fizică, cât și în cea mentală. Deficiența poate duce la o gamă largă de simptome și poate crește riscul de boli cronice. 

Recunoașterea timpurie a semnelor deficitului de magneziu și asigurarea unui aport adecvat prin dietă sau suplimente pot avea un impact semnificativ asupra sănătății generale. 

Prin abordarea nivelului de magneziu, persoanele își pot îmbunătăți energia, starea de spirit și sănătatea inimii, prevenind în același timp probleme de sănătate mai grave pe termen lung.