Această substanță toxică, imposibil de evitat, ne distruge plămânii și creierul în doar 60 de minute.
O simplă oră petrecută în aer poluat este suficientă pentru a modifica modul în care funcționează creierul și plămânii noștri. Aceasta este concluzia îngrijorătoare a unui studiu recent care analizează impactul direct al particulelor în suspensie (PM). Aceste substanțe nocive au fost deja asociate în trecut cu o multitudine de afecțiuni grave, de la astm până la diferite forme de cancer.
În cadrul experimentului, cercetătorii au expus mai mulți adulți sănătoși, timp de 60 de minute, la cinci tipuri diferite de aer: aer curat, aerosoli organici secundari de limonen (un parfum de citrice utilizat frecvent în produsele de curățenie), gaze de eșapament de la motoare diesel, fum de lemn și emisii provenite de la gătit.
După o pauză de patru ore, voluntarii au trecut printr-o serie de teste amănunțite. Medicii le-au evaluat funcția pulmonară, memoria de lucru, atenția, procesarea emoțională, controlul psihomotor și funcțiile motorii.
Rezultatele au fost surprinzătoare. Cel mai mare impact respirator a fost înregistrat în cazul persoanelor expuse la limonen, substanță urmată în clasamentul nocivității de fumul de lemn, gazele diesel și emisiile de la gătit. Concret, expunerea la aerosoli de limonen a redus funcția pulmonară cu 3,4%, în timp ce fumul de lemn a provocat o scădere de 2,6%.
Când a fost vorba despre capacitatea cognitivă, gazele de eșapament diesel au prezentat cel mai puternic impact negativ asupra funcției executive, cea responsabilă de planificare, atenție concentrată și reglare emoțională.
Acest fenomen apare deoarece oxizii de azot din poluant pot modifica fluxul sanguin către creier. Deși participanții au inhalat aceste substanțe doar o oră, cercetătorii avertizează că expunerea repetată poate duce la probleme cognitive permanente.
"Acest studiu clinic unic a evidențiat importanța axei plămân-creier în răspunsurile cerebrale la poluarea aerului. Expunerea în siguranță a acelorași persoane la mai multe amestecuri de poluare din lumea reală ne-a permis să detectăm diferențe între poluanți.
Acest fapt demonstrează valoarea acestei abordări pentru cercetările ulterioare privind legătura dintre poluare și demență", a declarat dr. Thomas Faherty, autorul principal al studiului și cercetător postdoctoral la Universitatea din Birmingham din Marea Britanie, potrivit studiului publicat în revista Nature.
Particulele în suspensie sunt formate din fragmente microscopice care provin din eșapamentul mașinilor, centrale electrice, incendii de vegetație și arderea combustibililor. Aceste elemente sunt atât de mici încât pătrund adânc în țesutul pulmonar și intră direct în fluxul sanguin.
Odată ajunse în sânge, particulele provoacă inflamații, îngustează vasele de sânge, cresc tensiunea arterială și favorizează apariția plăcilor de aterom. Acest întreg proces declanșează un stres oxidativ puternic, care distruge celulele, mitocondriile și ADN-ul în tot corpul.
Cercetările anterioare au legat deja particulele fine (PM2.5) de apariția demenței. Un studiu din luna februarie a demonstrat că fiecare creștere minoră a nivelului de PM2.5 mărește riscul de Alzheimer cu aproape nouă procente. În prezent, experții estimează că aproximativ 150 de milioane de americani sunt expuși în mod regulat la poluarea din mediu.
La studiul Universității din Birmingham au participat 15 adulți sănătoși cu vârsta de peste 50 de ani. Voluntarii nu sufereau de demență, dar aveau antecedente medicale în familie, ceea ce le crește riscul general de boală. Vârsta medie a grupului a fost de 60 de ani, iar 62% dintre participanți au fost bărbați.
Subiecții au cunoscut cele patru amestecuri de poluare și aerul curat, dar nu au știut ordinea în care le-au inhalat. După fiecare sesiune, ei au încercat să identifice tipul de aer experimentat și au acordat o notă de încredere de la 1 la 5.
Analizele finale au arătat că emisiile diesel provoacă scăderi de moment ale funcției executive, aspect măsurat prin teste de reproducere a unor forme geometrice și exerciții de reamintire a cuvintelor.
"Deși amestecurile de poluare au fost ajustate pentru a conține niveluri similare de particule în suspensie, indicatorul după care măsurăm în prezent poluarea aerului, nu am înregistrat un răspuns unic și uniform.
În schimb, fiecare sursă de poluare a produs propriul model de modificări pe termen scurt în plămâni și în creier. Acest lucru ne arată că organismul nu răspunde la fel la toate tipurile de poluare a aerului. Sursa și compoziția poluantului contează cu adevărat", a explicat Gordon McFiggans, autor al studiului și profesor de științe atmosferice la Universitatea din Manchester.
Echipa de cercetători a concluzionat că sunt necesare investigații suplimentare cu privire la efectele pe termen lung. Aceste date noi vor fi esențiale pentru a ghida viitoarele legi de mediu și pentru a impune măsuri stricte de protecție a populațiilor vulnerabile.
