Lucrul esențial care îți crește imunitatea. Dr Mihaela Bilic: Pe lângă alimentație mai trebuie să faci ceva
Cunoscutul medic nutriționist Mihaela Bilic spune că pentru a-ți crește eficient imunitatea trebuie să faci câteva lucruri esențiale, mai ales că acum pericolul e mai mare dat fiind faptul că e sezonul răcelii...
Dr Mihaela Bilic spune că pe lângă alimentația care trebuie să conțină mai mult din anumite vitamine, mai există un lucru esențial pentru creșterea imunității.
„De ce dăm vina pe mâncare atunci când ne îmbolnăvim...în loc să ne întrebăm cât și cum am dormit?! E sezonul rece și odată cu el anotimpul răceli și al gripei, asta pe lângă păcătosul de COVID care ne dă târcoale. Toată lumea vrea să știe cum ne putem crește imunitatea și rezistența la boli, gândindu-se în primul rând la alimentație ca la principalul element de care depinde sănătatea noastră. E adevărat, acizii grași omega 3, vitaminele antioxidante A și C, vitamina D, probioticele și mineralele pot avea un efect benefic. Însă înainte de a vă ameliora dieta, n-ar fi rău să vă întrebați cât și cum dormiți.
În somn, corpul nostru se reface, prin intermediul somnului sistemul nervos este hrănit și tot în somn se face „curățenie” la capitolul celule moarte, îmbătrânite sau bolnave. Nu întâmplător dormim 30% din viața noastră fără somn nu putem funcționa și, surprinzător, este mai important decât hrana. Privarea de somn duce rapid la tulburări neurologice grave și chiar la moarte, deși de foame putem răbda săptămâni întregi.
Stresul cronic și insomnia sunt afecțiuni la modă în secolul XXI de care societatea nu numai că nu vorbește, dar nici măcar nu sunt declarate boli serioase, care să beneficieze de un tratament compensat de către stat. Lipsa de somn pare a fi apanajul omului modern și chiar ni se induce mesajul că nu merită să-ți petreci viața dormind, cu cât ești mai activ și mai ocupat cu atât ești mai valoros.
Un somn de 7-9 ore pe noapte are efecte miraculoase asupra întregului organism, de la imunitate la digestie, metabolism, sistem nervos și endocrin. Un somn odihnitor ne protejează de obezitate și Alzheimer, crește puterea de concentrare și atenția performanțele fizice și rezistența la boli. Inclusiv în cazul copiilor s-a demonstrat că o oră de somn în plus dimineața (cu începerea școlii de la 9:00) ar fi un element pozitiv pentru randamentul lor de peste zi.
Simțim cu toții că după o noapte nedormită, nu poți face mare lucru a doua zi. În somn ne încărcăm bateriile, iar pauza alimentară de 8-10 ore din timpul nopții permite organismului să ia o pauză de la digestie/metabolism, să se refacă și să se pregătească pentru ziua care urmează.
Fără mâncare se poate, fără somn nu! Așa că dacă vă pasă cu adevărat de sănătate faceți din odihnă o prioritate și numărați oi până adormiți, în loc să fiți conectați permanent la noutățile de pe rețelele de socializare. Ecranele alungă somnul iar lipsa de somn scade imunitatea.... acum să vă văd cum rezolvați această dilemă”, a explicat dr Mihaela Blic, pe pagina sa de Facebook.
-
Pisicile, un pericol ascuns pentru creier17.11.2025, 21:55
-
Tratament inovator în lupta împotriva cancerului de sân17.11.2025, 20:58
-
Metformin, medicamentul pentru diabet, impact asupra femeilor17.11.2025, 19:36
-
Alexandru Rogobete, schimbări majore17.11.2025, 18:16
-
Rabia, boala care ucide 100% dacă nu e tratată imediat: simptome și transmitere
Cât de utile sunt, de fapt, mănușile nesterile. Ce trebuie să știi dacă ești pacient
Cum se transmite HIV?
Superbacteriile, în creștere. Diabetul contribuie la evoluția rezistenței la antibiotice
Creștere cu 21% a cazurilor de COVID-19 în România. 58 de noi infectări în ultima săptămână, inclusiv reinfectări
Milioane de persoane ar putea avea Long-COVID. De ce nu pot fi diagnosticate
Boala pe care o ai și nu știi. E o complicație a COVID.
Epidemie de rujeolă: cum să te ferești de boală. Trebuie să ne revaccinăm?
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Distanțarea socială nu oferă protecție reală împotriva infecțiilor respiratorii
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat
Frigiderul, incubator pentru bacterii. Care este temperatura corectă la care trebuie setat frigiderul.
HPV, asociat și cu bolile cardiovasculare. Provoacă inflamație cronică
Această infecție comună provoacă trei tipuri de cancer, dar și boli de inimă.
Superbacterii rezistente pot supraviețui ciclurilor de spălare, iar detergentul le poate face mai puternice
Cum te poate omorî mașina de spălat. Ce se întâmplă, de fapt, când speli hainele
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID. Impactul pe termen lung
Pacienții cu long-COVID, expuși unor probleme psihologice: Nimeni nu ascultă
COVID a avut un efect dramatic asupra creierului. Pacienții se luptă și acum cu daunele produse de COVID.
Alertă epidemică globală. Virusul care se extinde din China către alte țări într-un ritm record
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Pisicile, un pericol ascuns pentru creier
Legătura dintre sănătatea intestinului și oboseala post-COVID, dezvăluită de un nou studiu
COVID, impact asupra sistemului gastrointestinal. Detaliul pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID.
Long COVID, asociat cu inflamație cerebrală și risc crescut de demență
Lucrul terifiant pe care trebuie să îl știi dacă ai avut COVID. Efectele sunt catastrofale și iremediabile.
5 locuri din camerele de hotel unde se ascund cele mai multe bacterii
Infecția cu Helicobacter pylori, asociată cu un risc redus de esofagită eozinofilică
Infecția cu Helicobacter pylori are un efect major. Ce s-a aflat abia acum.
COVID, impact asupra speranței de viață. A dus la creșterea mortalității din cauze cardiovasculare
COVID are încă un impact catastrofal. Consecințele se vor resimți pe termen lung.
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
COVID-19 provoacă simptome persistente mai frecvent decât gripa sau pneumonia, arată un nou studiu
COVID, impact grav pe termen lung. Are efecte grave chiar și în cazul infecțiilor ușoare.
