Medic endocrinolog: Organismul va fi puternic dacă mâncăm sănătos
Dr. Cristina Spiroiu recomandă consumul de fructe şi legume, de proteine de bună calitate - cum sunt cele din brânză, ouă, carne, peşte -, iar dulciurile şi făinoasele, care conţin multe calorii şi puţin...
Cristina Spiroiu este medic primar endocrinologie, supraspecializarea diabet zaharat, nutriţie, boli metabolice, în cadrul Secţiei Endocrinologice de la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila".
"Organismul va fi puternic dacă mâncăm sănătos. Ar trebui să păstrăm bunele obiceiuri de a mânca fructe şi legume, proteine de bună calitate - cum sunt cele din brânză, ouă, carne, peşte. Dulciurile şi făinoasele, care conţin multe calorii şi puţine elemente nutritive valoroase, ar trebui să fie limitate. Legumele şi fructele sunt bogate în vitamine, iar vitamina C conferă o oarecare protecţie în faţa infecţiilor virale. Vitamina D, necesară pentru un răspuns imun sănătos, nu se găseşte în cantităţi semnificative în alimente, iar rezervele obţinute prin expunere la soare sunt de obicei la nivel redus la începutul primăverii. De aceea, ar trebui să luăm vitamina D, mai ales dacă nu am făcut acest lucru pe timpul iernii", a explicat medicul pentru AGERPRES.
În opinia sa, alcoolul ar trebui consumat "cu măsură" iar în această perioadă fumătorii ar trebuie să se gândească la abandonarea fumatului, întrucât este un factor de risc pentru infecţia cu coronavirus.
"Alcoolul ar trebui consumat cu măsură. De altfel, consumat de unul singur, fără prieteni, îşi pierde mult din farmec. Chiar dacă nu e ceva legat de mâncare, ar fi un moment bun ca fumătorii să se gândească la abandonarea fumatului, căci este un factor de risc pentru infecţia cu coronavirus, printre altele", spune medicul.
Potrivit acesteia, raţia calorică ar trebui redusă cu aproximativ o cincime, adică porţiile ar trebui să fie cu 20% mai mici pentru o persoană care stă în casă.
"O persoană care stă în casă consumă aproximativ 25 kcal/kg de greutate corporală. Faţă de consumul caloric al unui om cu activitate fizică medie (aproximativ 30 kcal/kg), diferenţa e mai mică de 20%. Prin urmare, raţia calorică ar trebui redusă cu aproximativ o cincime, adică porţiile ar trebui să fie cu 20% mai mici. Asta e teoria, dar sunt multe aspecte particulare. Oamenii foarte activi, care anterior efectuau muncă fizică sau mergeau peste 10 km/zi, probabil că vor avea probleme mai mari în păstrarea greutăţii dacă stau în casă şi nu micşorează porţiile. Pe de altă parte, cei cu muncă sedentară şi care îşi petreceau cea mai mare parte a timpului liber pe canapea, în faţa televizorului, nu vor sesiza o mare schimbare. Partea bună e că cei activi vor fi mai motivaţi să facă mişcare acasă sau să iasă să facă sport, pentru că acest tip de activitate e încă permis, chiar dacă parcurile sunt închise şi sălile de sport s-au închis şi ele de câteva săptămâni. Consumul caloric în cursul efortului fizic nu este foarte mare, de ordinul a 200-400 kcal pentru 30 de minute, dar este suficient pentru a reface echilibrul. Din fericire, consumul de energie este proporţional cu foamea, aşa că organismul se autoreglează. Dacă stai, nu ţi se face foame. Dar ţi se face uneori poftă, din păcate", mai explică Spiroiu.
Ea adaugă că în condiţii de stres, unii oameni dezvoltă tulburări de comportament alimentar şi au tendinţa de a mânca în exces - de obicei alimente care le fac plăcere, precum dulciuri, chipsuri, alune şi alte lucruri bune de ronţăit - nu de foame, ci pentru a se "recompensa sau consola".
"Când bucuriile obişnuite ale vieţii devin inaccesibile, bucuria unui desert apetisant este foarte la îndemână", susţine medicul.
Pentru a nu se îngrăşa, persoanele care stau în casă pot reduce aportul de calorii, iar ciorbele şi supele ar trebui să nu lipsească din meniu.
"Putem reduce aportul de calorii micşorând porţiile şi mâncând exact ce obişnuiam să mâncăm înainte. Pentru cei care mâncau pe fugă semipreparate sau alimente procesate din magazine, faptul că au mai mult timp liber e o oportunitate pentru a găti singuri. Mâncarea gătită în casă e mai săracă în calorii şi mai sănătoasă. Ciorbele şi supele ar trebui să nu lipsească din meniu. Au calitatea de a conţine semnificativ mai puţine calorii faţă de felul principal, iar prin volumul mare păcălesc corpul şi induc mai repede saţietatea, adică ne săturăm mai uşor", menţionează medicul.
Totodată, nelipsite ar trebui să fie şi salatele şi fructele, sărace în calorii, dar bogate în vitamine şi minerale.
"Ar mai fi de ajutor să ne căutam endorfinele - hormonii care produc fericirea - nu în ceva de mâncare, ci în activităţi care ne fac plăcere. În ultimă instanţă, câteva kilograme în plus nu sunt o tragedie. Pentru a ieşi cu bine dintr-o încercare grea, e chiar un preţ rezonabil. La urma urmei, e important să rămânem sănătoşi şi să îi avem în continuare pe cei dragi alături", arată Cristina Spiroiu.
În cazul mâncatului la serviciu, medicul recomandă ceva uşor, în condiţii igienice.
"Greu de zis (mâncatul afară - n.r.), nu cred că există vreo reţetă. Cam ce mâncăm de obicei. Dacă mergem la muncă, chiar nu e nicio diferenţă. Dacă ne luăm ceva de mâncare la lucru, ar trebui să fie uşor de mâncat, în condiţii igienice. Dar dacă ne gândim ce mâncăm când o să ieşim afară de tot - adică atunci când momentul va fi depăşit -, probabil că vom face toţi un mare chef!", mai spune medicul.
-
-
Ce înseamnă durerea din spatele capului și ce cauze o provoacă08.04.2026, 09:41
-
-
Mircea Lucescu a murit la vârsta de 80 de ani07.04.2026, 21:00
-
Ce trebuie să știi despre contraceptivele hormonale07.04.2026, 20:49
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
UE a autorizat vaccinul actualizat pentru COVID. Vizează tulpina JN.1
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
FDA aprobă vaccinul Novavax COVID, dar doar pentru unii. Cine poate beneficia de el
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
