Circa 5.000 dintre cele 10.000 de farmacii din România sunt înregistrate în Sistemul naţional de verificare a medicamentelor, proces care ar fi trebuit finalizat.
Farmacii, sistem național. Preşedintele Organizaţiei de Serializare a Medicamentelor din România (OSMR), Dan Zaharescu, susține că toate farmaciile din țară ar fi trebuit până acum să se înregistreze în Sistemul naţional de verificare a medicamentelor, proces care ar fi trebuit finalizat.
Zaharescu a declarat, potrivit Agerpres: "Este un act normativ pentru care Organizaţia de Serializare a Medicamentelor a insistat foarte mult să fie elaborat, înainte de intrarea în vigoare a Directivei medicamentelor falsificate, adică înainte de data de 9 februarie 2019. Din păcate, suntem în 29 iulie şi perspectivele ca anumite lucruri să intre în vigoare şi, mai ales, anumite aspecte care sunt menţionate ca având caracter retroactiv - şi mă refer aici la sancţiuni - fac imposibilă aplicarea anumitor prevederi care sunt menţionate în acest act normativ. Noi am insistat foarte mult asupra acestui act normativ, deoarece Directiva medicamentelor falsificate, atunci când a fost transpusă în legislaţia din România, a fost transpusă fără sancţiuni şi ştim foarte bine că un act normativ care nu are şi sancţiunile alături ridică o serie întreagă de dificultăţi în implementarea lui. Şi, într-adevăr, astăzi, deşi trebuia să fim cu toţi operatorii, toate farmaciile înregistrate în sistem, din 10.000 de farmacii, cât sunt scriptic înregistrate la Ministerul Sănătăţii, avem undeva în jurul a 5.000 care înregistrate. Deci am trecut de jumătate. Dar, în mod normal, directiva prevedea ca toată lumea să fie funcţională, operaţională de la 9 februarie".
El a adus o serie de critici proiectului de act normativ, susţinând că acesta ar trebui "regândit complet", mai ales pe partea de sancţiuni. Zaharescu apreciază că transpunerea directivei europene s-a realizat "foarte târziu în legislaţia românească" şi că multe elemente nu sunt clarificate:
"În fiecare farmacie, medicamentele trebuie să fie verificate în momentul în care sunt eliberate către pacienţi. Această verificare se face prin scanarea unui cod special care conţine nişte informaţii unice. Practic fiecare cutie de medicament are, începând cu data de 9 februarie, un cod care este ca un fel de CNP al cutiei respective şi este un cod unic în piaţa farmaceutică. În clipa în care ar apărea două cutii cu acelaşi cod înseamnă că unul dintre ele este contrafăcut şi atunci se declanşează o alertă şi medicamentul respectiv este pus în carantină. Or, şi aceste proceduri trebuiau să fie elaborate şi funcţionale la data de 9 februarie".
La aceeași dezbatere publică organizată la Ministerul Sănătăţii, Sânziana Mardare, reprezentant al Asociaţiei Farmaciilor Independente, a vorbit despre cum amenzile mari ar afecta o farmacie de la sat.
"Salutăm intenţia ministerului de a face procesul serializării unul funcţional şi viabil, însă ne-am fi dorit ca acest proces de sancţionare să vină după ce sistemul chiar era funcţional, pentru că în acest moment lucrurile nu funcţionează cum trebuie şi asta se vede la nivelul farmaciilor, unde se blochează foarte mult sistemul", a opinat Sînziana Mardare.
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
Contractul-cadrul a fost prelungit până la jumătatea anului. Forma viitorului contract-cadrul va fi finalizată până la 1 iulie.
Noi servicii medicale sunt decontate, pentru gravide și lăuze. Vezi lista completă, publicată de CNAS.
În ce constă birocratizarea medicilor de familie. Punctul din PNRR care poate rezolva o mare problemă a sistemului.
CNAS, noutăți în finanțarea serviciilor de asistență medicală.
OMS arată printr-un studiu că inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate.
