Menopauza, la ce boli trebuie să fie atente toate femeile mature

Dana Lascu / 24 oct 2019 / 00:19
După o anumită vârstă femeile se „luptă” cu balaurul numit Menopauză
După o anumită vârstă femeile se „luptă” cu balaurul numit Menopauză

Dr. Iosif Niculescu spune că deși menopauza este o condiție fiziologică normală, și nu o boală, în timpul acestei perioade se apare o patologie complexă datorită modificărilor hormonale care au loc în organism. Iată despre ce boli e vorba:

Felul în care este abordată menopauza în sistemul medical românesc este fragmentat, incomplet și ineficient. Majoritatea femeilor ajung la doctor în stadii avansate ale unor boli care ar fi putut fi prevenite printr-o abordare holistă și interdisciplinară a menopauzei, ca fenomen care aduce mari modificări în organism. Deși menopauza este o condiție fiziologică normală, și nu o boală, în timpul acestei perioade se remarcă o patologie complexă și necesită, pentru corectare, o abordare interdisciplinară, explică specialiștii.

Problemele fiecărei paciente trebuie discutate în cadrul unei echipe mixte care comunică și colaborează, iar ce este mai important, pacienta beneficiază și de servicii de consultanță în ceea ce privește stilul de viață. O femeie al cărei psiholog comunică cu neurologul și cu endocrinologul va beneficia de un tratament mai eficient.

Menopauza și cancerul la sân

„Cel mai important lucru pentru o femeie la menopauză este conștientizarea unui mod de viață corect (dietă, mișcare, fără fumat și fără alcool). Medicina de precizie, personalizată și adaptată permanent la starea fiecărei paciente este abordarea corectă atunci când intervin situații de patologie. Un program de screening corect și tratamentele moderne, atunci când se impun, cresc calitatea vieții pacientelor și scad incidența unor boli precum osteoporoza sau bolile cardio-vasculare. Din experiența personală, multe femei sunt speriate de tratamentul de substituție hormonală, însă nu toate pacientele au nevoie de acest gen de tratament. Raportul între riscuri și beneficii se calculează, întotdeauna, într-un mod personalizat", a arătat dr Iosif Niculescu.

El atrage atenția că, de exemplu, după vârsta de 50 de ani, incidența cancerului de sân este mare.

„Conform statisticilor, din 1.000 de femei, 23 vor face cancer de sân. Dacă toate cele 1.000 de femei ar urma un tratament de substituție hormonală, 27 vor face cancer de sân, adică cu patru cazuri mai mult. Consumul de alcool ar crește incidența cu 6 cazuri. Supraponderalitatea crește incidența la 25 de cazuri. Pe de altă parte, pacientele care urmează un tratament de substituție sunt ținute sub observație, fac teste de screening mai frecvente și au șanse mult mai mari să depisteze un eventual cancer de sân în stadii incipiente", a detaliat dr Iosif Niculescu, la deschiderea unei clinici destinată exclusiv femeilor la menopauză.

Din experiența doctorului Niculescu, atât în Africa de Sud, Germania, cât și în România, peste 80% dintre femeile de peste 50 de ani ajung la doctor numai atunci când au simptome fizice, fără a înțelege legătura dintre instalarea menopauzei și acestea.

Femeile sunt la menopauză aproape jumătate din viață

În plus, multe dintre paciente nu știu că stările lor negative (depresie, furie, anxietate, pierderea memoriei) au legătură cu instalarea menopauzei.
Multe paciente înțeleg legătura între unele simptome deranjante (bufeuri) și menopauză, dar nu știu că există soluții pentru ele. Și, în consecință, nu raportează doctorului aceste simptome.

Conform Eurostat, durata medie de viață a unei femei din Europa este estimată la peste 80 de ani, ceea ce înseamnă că aproximativ 40% din perioada adultă este trăită în menopauză. Dacă în 1998 erau în evidență 477 milioane de femei la post-menopauză, se estimează că în 2045 vor fi 1.1 miliarde de femei la post-menopauză, la nivel global. În Europa, vârsta asociată cu debutul menopauzei este în creștere (mediana la 54 de ani), deși factorii care induc menopauza timpurie sunt, la rândul lor, tot mai frecvenți în viața femeilor - obezitate, fumat, sedentarism.

Când ai nevoie de tratament și când nu

„Gândiți-vă la pubertate, procesul prin care tinerele fete au intrat în viața adultă. Reversul acesteia n-a distrus viața nimănui. Menopauza în sine nu are nevoie nici de tratament dacă, cu înțelepciune și desigur sănătate o acceptăm ca o parte a vieții. Însă atunci când simptome, senzații pe care nu le aveau anterior afectează calitatea vieții sau când la screeningurile anuale apar semne de întrebare, este necesară intervenția specialistului.", explică Conf. Prof. Dr. Nicolae Poiană, membru fondator al Societății Române de Menopauză.

O categorie specială de paciente sunt cele care au intrat în menopauză precoce, întrucât acestea necesită în mod aproape obligatoriu tratament. Putem vorbi despre menopauză precoce atunci când aceasta se instalează mai devreme de împlinirea vârstei de 40 de ani. În ultima perioadă, se observă o creștere a incidenței acestui fenomen.

Dacă rapoarte anterioare estimau o frecvență populațională de 1%, date din 2011 indică creșterea acestui procent până la o valoare de 7,4%, conform unui studiu prezentat la conferința ESHRE (European Society of Human Reproduction and Embryology). Cifra actuală este greu de precizat tocmai datorită cauzelor multiple, din ce în ce mai des de natură chirurgicală. În plus, puține paciente sunt diagnosticate, majoritatea nesolicitând ajutor de specialitate.

Lipsa hormonilor, ce determină

Insuficiența/ lipsa hormonilor sexuali - estrogeni și progesteron - în sânge determină modificări semnificative:

- Modificări fiziologice - aproximativ 45% dintre femei prezintă tulburări de somn, oboseală, iritabilitate, migrene, depresie.

- 80% dintre femei experimentează simptome vasomotorii: bufeuri care pot lua forme foarte severe, pot ajunge până la 18 episoade pe zi și pot afecta viața unei femei până la incapacitarea acesteia de a mai munci și de a mai avea o viață socială normală; migrene; 55% dintre femei au aceste simptome înainte de instalarea menopauzei cu câțiva ani. Durata media a simptomelor vasomotorii este, în medie, de 7 ani la femei.

- 60% dintre femei au sindrom urogenital de menopauză: atrofie uretrală, atrofie vaginală, disfuncții sexuale.

- Infecții urinare: riscul de a face o infecție urinară de-a lungul vieții este de 20% și crește cu 1% pentru fiecare deceniu de viață. Incidența crescută a infecțiilor urinare la menopauză este asociată cu incontinența urinară, cistocel și retenția urinară. Infecțiile urinare la vârstă matură (între 20% în comunitate și 50% la femei instituționalizate) este asociată cu o rată mai mare de complicații și morbiditate.

- 45% au simptome psihogene: furie/ iritabilitate, anxietate, depresie, perturbări de somn, lipsa puterii de concentrare, pierderea încrederii în sine.

Bolile care apar mai des la menopauză

Menopauza, cu deprivarea hormonală corespunzătoare, este de asemenea implicată în:

- Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de morbiditate la femei, la nivel global. În Europa sunt responsabile pentru 43% din numărul total de decese (pentru 40% dintre decese în rândul bărbaților și 49% dintre decese în rândul femeilor).

Bolile cardio-vasculare apar, în medie, cu 7-10 ani mai târziu la femei decât la bărbați și sunt asociate cu instalarea menopauzei, în asociere directă cu deprivarea hormonală (hormonii sexuali feminini au funcție de protecție cardio-vasculară).

Accident vascular cerebral (AVC): femeile sunt predispuse la AVC mai târziu în viață decât bărbații, însă au prognoze mai slabe comparativ cu aceștia.

Incidența bolilor coronariene este de 2-3 ori mai mare la femeile care au intrat în menopauză decât la femeile de aceeași vârstă care nu au intrat în menopauză.

- Osteoporoză: începând cu vârsta de 40 de ani, femeile încep să piardă între 0.3% și 0.5% din masa osoasă anual. În timpul menopauzei, se pierd între 3% și 5% din masa osoasă pe an. Acesta crește riscul de fractură de șold, de col femural, gleznă, încheietura mâinii.

Numărul total al pacienților de osteoporoză este estimat că va crește cu 23% din 2010 până în 2023 (de la 27.5 milioane la 33.9 milioane).

Femeia la 50 de ani are acum o viață foarte activă, ce implică susținerea copiilor în tranziția către maturitate, asumarea de noi responsabilități la locul de muncă, îngrijirea părinților sau a rudelor mai în vârstă. Cunoscând mai bine această stare fiziologică, femeile pot face față acestor roluri.

Articole Recomandate
Comentarii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.24