"Nu vă mai clătiți gura după ce vă spălați pe dinți!" Stomatolog: Nu este o glumă! Este ciudat, dar faceți o greșeală

Fluorul este un mineral natural pe care oamenii îl adaugă în apă, alimente și alte produse. Multe paste de dinți conțin fluor, acest mineral care se găsește în mod natural în sol și în roci.

Pasta de dinți este o parte importantă a unei bune igiene orale, iar multe paste de dinți conțin fluor deoarece are beneficii pentru protejarea sănătății dinților. 

Este adevărat că nu trebuie să te clătești după ce te speli pe dinți?

Foto: Freepik @nata3081

"Da, nu este o glumă! Nu este recomandată să-ți clătești gura cu apă după ce te speli pe dinți pentru că fluorul nu este la fel de eficientă atunci când intră în contact cu apa.

După periere, este indicat să-ți scuipi pasta de dinți în chiuvetă, însă nu trebuie să clătești nici cu apă de la robinet, nici cu apă de gură.

Știu, este ciudat. Majoritatea oamenilor fac acest lucru, însă este o greșeală.

Prin clătire se îndepărtează stratul protector de pe dinți, care se află în compoziția pastei de dinți.

Încearcă să nu mai clătești gura după spălare, ci doar să scuipi pasta de dinți în exces.

Va fi ciudat la început, dar te vei obișnui treptat. Îți garantez că acesta este un obicei ce îți va aduce doar beneficii", spune un medic stomatolog, într-un video pe TikTok.

Postarea medicului stomatolog a stârnit un val de reacții și de comentarii:

- "Nu ne clătim nici de săpun și șampon, le lăsăm să acționeze!"

- "De ce se spune că fluorul atată creierul"

- "Nu mai face rău fluorul? A devenit bun?"

Ei bine, fluorul protejează dinții împotriva cariilor prin faptul că ajută la întărirea smalțului în curs de dezvoltare și încetinește producția de acid de către bacterii cauzată de placă.

Fluorul protejează dinții împotriva unui proces numit demineralizare. Acesta are loc atunci când bacteriile se combină cu zaharurile pentru a crea acid care erodează dintele.

Mai mult, fluorura promovează remineralizarea. Acest proces aduce ioni de calciu și fosfat în dinte pentru a crea la o nouă suprafață care este rezistentă la acid, potrivit Medical News Today.

Totuși, prea mult fluor poate duce la fluoroză dentară. Fluoroza este o afecțiune care produce o modificare a culorii smalțului dinților. Această decolorare se manifestă de obicei ca pete albe sau uneori maro.

Fluoroza apare de obicei atunci când copiii care se află în anii de formare a dinților înghit pasta de dinți în loc să o scuipe.

Conform Centers for Disease Control and Prevention (CDC), anii de formare a dinților sunt înainte de vârsta de 8 ani.

Majoritatea cazurilor de fluoroză dentară sunt foarte ușoare până la ușoare. În cazurile moderate până la severe, apar modificări mai vizibile și mai extinse ale smalțului, inclusiv pete întunecate și gropi în dinți.

Riscul de a obține prea mult fluor din pasta de dinți este scăzut și reprezintă în primul rând un risc pentru copii, care sunt mai predispuși să înghită pasta de dinți.

Pentru a reduce riscul de fluoroză dentară, părinții ar trebui:

- să supravegheze copiii cu vârsta de până la 6 ani pentru a descuraja înghițirea pastei de dinți

- să utilizeze doar o cantitate de pastă de dinți de mărimea unui bob de mazăre între vârsta de 3 și 6 ani

- să consulte un medic sau un dentist cu privire la utilizarea fluor.

Deci, este fluorul sigur?

Asociația Internațională de Medicină Orală și Toxicologie (IAOMT), care pledează împotriva utilizării fluorurii adăugate în apă și produse, spune că un consum de fluor este asociat cu următoarele probleme de sănătate:

- acnee

- probleme cardiovasculare, inclusiv hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă și leziuni miocardice

- diabet

- rate scăzute de fertilitate și pubertate precoce la fete

- osteoartrită, tulburări ale articulației temporomandibulare și cancer osos

- complicații ale sistemului imunitar

- IQ mai scăzut

- deficite cognitive, deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) și deficite neurologice

- disfuncții tiroidiene

Un studiu realizat în 2016 a constatat că nivelurile mai ridicate de expunere la fluor înainte de naștere ar putea duce la abilități cognitive mai scăzute pentru copii atunci când sunt testați la vârsta de 4 și 6-12 ani. Cercetătorii au testat nivelurile de fluorură la 299 de femei însărcinate și la copiii acestora la vârsta de 4 și 6-12 ani. Rezultatele au sugerat o legătură între nivelurile ridicate de fluorură la mame și scorurile IQ mai scăzute la copiii lor.

Dar alți cercetători care au evaluat acest studiu au declarat că nivelul de fluorură utilizat a fost dublu sau triplu față de nivelul găsit în apa potabilă din Statele Unite. Cercetătorii nu au luat în considerare alți factori care ar fi putut contribui la scăderea scorurilor IQ în cadrul studiului.

În general, cercetătorii au stabilit că studiile care leagă principalele afecțiuni de sănătate de fluorură nu sunt fiabile.

Fluorul a fost utilizat în apa potabilă timp de 75 de ani și cercetările au demonstrat siguranța acestuia. La fel ca în cazul multor substanțe, excesul poate duce la probleme precum fluoroza, însă cantitatea potrivită poate oferi o protecție dentară importantă și efecte negative minime asupra sănătății, mai scrie Medical News Today.