Pacienți cronici, acces la asistență medicală: avertismentul Colegiului Medicilor din București
Colegiul Medicilor din Municipiul București susține creșterea accesului pacienților cronici la asistență medicală, inclusiv în spitalele suport COVID-19. În acest scop se discută despre redefinirea unor...
Pandemia a dus la crearea unor situații critice pentru pacienții cu boli cronice după ce unele spitale au fost doar pentru pacienții cu COVID-19. Multe consultații și intervenții au fost amânate pentru o perioadă mai bună, însă pandemia a continuat mai mult decât se așteptau autoritățile. Astfel, unele situații au devenit cu adevărat critice pentru pacienții cu boli cronice.
Colegiul Medicilor din Municipiul București transmite un comunicat de presă prin care anunță că susține creșterea accesului pacienților cronici la serviciile medicale, prin redefinirea unor circuite în spitale. „Nu trebuie să uităm, însă, că printre cei afectați în mod direct de pandemia actuală, pe lângă cei care au contractat virusul SARS-CoV-2, se numără și persoanele care suferă de afecțiuni cronice.
Organizația Mondială a Sănătății a tras un semnal de alarmă în acest sens, când a dat publicității un raport în care arăta că serviciile de prevenție și tratament pentru bolile cronice netransmisibile au fost perturbate grav pe tot Globul”, se arată în comunicatul remis presei.
„Considerăm un moment oportun ca spitalele care au oferit asistență medicală în această perioadă pacientului cu COVID-19 să-și regândească circuitele pentru a crește, în siguranță, capacitatea de asistență și îngrijire a pacienților cu boli cronice. Astfel, Colegiul Medicilor din Municipiul susține creșterea accesului pacienților cronici la asistență medicală și lansează un apel către conducerile spitalelor și către autorități să facă toate demersurile necesare în acest sens. Bineînțeles, este important ca spitalele să fie în continuare pregătite pentru îngrijirea pacienților COVID-19, cu personalul necesar, circuite, echipamente și tot ceea ce este nevoie. Însă este vital ca și restul pacienților, mulți dintre ei cu afecțiuni cronice, care necesită îngrijiri periodice să poată să beneficieze de ele în condiții optime. Știm și înțelegem că nu este ușor, dar în caz contrar, considerăm că efectul negativ va fi mare și va fi unul resimțit pe termen lung atât pentru această categorie de pacienți cât și pentru sistemul de sănătate în ansamblu”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București.
Desigur, este important ca actul medical să se desfășoare în siguranță, atât pentru pacienții cronici care se prezintă în unitățile medicale, cât și pentru personalul medical cu care intră în contact.
Efect nefast al pandemiei asupra pacienților cronici
Peste jumătate dintre bolnavii cronici din România consideră că pandemia de coronavirus a avut un impact negativ asupra calității îngrijirilor medicale primite, arată un studiu2 din luna octombrie 2020. De asemenea, în ceea ce privește numărul internărilor la nivel național, în aprilie 2020 s-au înregistrat cu 70% mai puține spitalizări decât în perioada similară a anului anterior. Scăderea s-a mai redus în perioada iunie – august 2020, dar în octombrie era încă la jumătate față de anul precedent.
Un procent considerabil dintre medicii de familie (82%) consideră că pandemia de COVID-19 a avut un efect negativ asupra accesului pacienților cronici la servicii medicale în România, arată același studiu. Printre motivele enumerate de către aceștia, cele mai frecvent menționate sunt accesul restricționat la serviciile medicale din spitale/ambulatoriile de specialitate (74,7% dintre respondenți), teama pacienților de îmbolnăvirea de COVID-19 (34,5% dintre respondenți) și restricțiile de deplasare impuse de autorități (5,8% dintre respondenți).
Colegiul Medicilor din Municipiul București atrage atenția că, dacă această situație va persista, costurile vor fi mari pentru sistemul de sănătate și pentru societate în ansamblul său.
„În Biroul Executiv al Colegiului Medicilor din Municipiul București avem un medic neurolog, pe prof. dr. Bogdan Popescu, un medic gastroenterolog, pe prof. dr. Lucian Negreanu, un hematolog, pe conf. dr. Horia Bumbea și un medic de familie, pe dr. Adriana Mihalaș, astfel că avem o privire de ansamblu asupra sistemului de sănătate bucureștean. Considerăm că în special acum, când situația epidemiologică o permite, trebuie să punem accentul și să creștem accesul pentru îngrijirile acordate pacienților cronici, care au avut de suferit în anumite momente pe parcursul anului 2020, din cauza restricțiilor și dificultăților cauzate de pandemia de COVID-19. Trebuie identificate soluții eficiente pentru îmbunătățirea accesului acestor pacienți pentru evaluare și tratament”, se mai arată în comunicat.
„Colegiul Medicilor din Municipiul București a înțeles și înțelege deopotrivă provocările ridicate de pandemie și eforturile necesare pentru gestionarea sa, dar acum, când numărul cazurilor este în
scădere, este absolut necesar să facem demersuri rapide pentru ca pacienții cu afecțiuni cronice să nu aibă și mai mult de suferit.”
-
-
-
Spasmul hipnic: De ce ai spasme în timpul somnului26.05.2026, 23:58
-
-
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
EXCLUSIV Care este diferența între gripă și COVID. Adrian Marinescu: Este semnificativă! Nu poți face comparație
UE a autorizat vaccinul actualizat pentru COVID. Vizează tulpina JN.1
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Long COVID, impact asupra creierului
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
FDA aprobă vaccinul Novavax COVID, dar doar pentru unii. Cine poate beneficia de el
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
Creștere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
A fost infectat cu coronavirus timp de 613 zile. Cazul lui a uimit cercetătorii: Conduce la apariția unor variante unice, sensibile
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
