Cercetătorii de la Oxford susțin că pandemia COVID a provocat o scădere mare a speranței de viață, care nu s-a mai întâlnit de la Al II-lea Război Mondial.
Pandemia de COVID-19 a provocat o scădere a speranţei de viaţă care nu s-a mai văzut de la cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Oxford şi publicat luni de Internacional Journal of Epidemiology. Scăderea speranţei de viaţă a depăşit-o pe cea observată după căderea blocului de est al ţărilor din Europa Centrală şi Orientală.
Impactul pierderii speranţei de viaţă a fost notabil în majoritatea celor 29 de state studiate. "Douăzeci şi două de ţări incluse în studiul nostru au suferit pierderi ale speranţei de viaţă în medie de peste un an în 2020", a declarat unul dintre autorii studiului, José Manuel Aburto.
Echipa de experţi a colectat un ansamblu de date fără precedent privind mortalitatea în 29 de state, care au publicat registre oficiale privind numărul deceselor pentru anul 2020. Datele arată că 27 dintre cele 29 de ţări au înregistrat scăderi ale speranţei de viaţă în 2020, "la o scară care a anulat anii de progres privind mortalitatea", se arată în studiul realizat de Universitatea Oxford.
În majoritatea statelor, speranţa de viaţă în rândul bărbaţilor a scăzut mai mult comparativ cu cea a femeilor. Femeile din 15 state şi bărbaţii din zece aveau o speranţă de viaţă mai mică în 2020 decât în 2015, an în care speranţa de viaţa fusese deja afectată negativ de sezonul de gripă.
Studiul relevă şi că femeile din opt ţări şi bărbaţii din 11 ţări au suferit pierderi de cel puţin un an ca speranţă de viaţă. Aceste state au avut nevoie de 5-6 ani pentru ca speranţa de viaţă să crească cu un an, "un progres pe care COVID-19 l-a anulat în 2020".
Cele mai notabile scăderi ale speranţei de viaţă s-au observat la bărbaţii din Statele Unite, 2,2 ani faţă de nivelul din 2019, urmaţi de cei din Lituania (1,7 ani). Această scădere importantă se explică printr-o creştere a mortalităţii la vârsta activă observată în 2020", notează o altă autoare, Ridhi Kaskyap. În Europa, "creşterea mortalităţii la cei de peste 60 ani a fost cel mai des observată", a precizat experta.
Dincolo de vârstă, studiul arată că majoritatea reducerilor speranţei de viaţă în diferitele ţări a fost asociată deceselor oficiale de COVID-19. Deşi se ştie că "există diferite probleme" legate de contorizarea deceselor de COVID-19, precum testele neadecvate sau clasificările eronate, rezultatele studiului relevă că impactul provocat de pandemie a fost "devastator" pentru multe dintre aceste ţări, conchide studiu realizat de Universitatea Oxford, arată Agerpres.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
