Pandemia COVID a dus la cea mai mare scădere a speranței de viață de la al II-lea Război Mondial. Studiu Oxford
Cercetătorii de la Oxford susțin că pandemia COVID a provocat o scădere mare a speranței de viață, care nu s-a mai întâlnit de la Al II-lea Război Mondial.
Pandemia de COVID-19 a provocat o scădere a speranţei de viaţă care nu s-a mai văzut de la cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Oxford şi publicat luni de Internacional Journal of Epidemiology. Scăderea speranţei de viaţă a depăşit-o pe cea observată după căderea blocului de est al ţărilor din Europa Centrală şi Orientală.
Impactul pierderii speranţei de viaţă a fost notabil în majoritatea celor 29 de state studiate. "Douăzeci şi două de ţări incluse în studiul nostru au suferit pierderi ale speranţei de viaţă în medie de peste un an în 2020", a declarat unul dintre autorii studiului, José Manuel Aburto.
Echipa de experţi a colectat un ansamblu de date fără precedent privind mortalitatea în 29 de state, care au publicat registre oficiale privind numărul deceselor pentru anul 2020. Datele arată că 27 dintre cele 29 de ţări au înregistrat scăderi ale speranţei de viaţă în 2020, "la o scară care a anulat anii de progres privind mortalitatea", se arată în studiul realizat de Universitatea Oxford.
În majoritatea statelor, speranţa de viaţă în rândul bărbaţilor a scăzut mai mult comparativ cu cea a femeilor. Femeile din 15 state şi bărbaţii din zece aveau o speranţă de viaţă mai mică în 2020 decât în 2015, an în care speranţa de viaţa fusese deja afectată negativ de sezonul de gripă.
Studiul relevă şi că femeile din opt ţări şi bărbaţii din 11 ţări au suferit pierderi de cel puţin un an ca speranţă de viaţă. Aceste state au avut nevoie de 5-6 ani pentru ca speranţa de viaţă să crească cu un an, "un progres pe care COVID-19 l-a anulat în 2020".
Cele mai notabile scăderi ale speranţei de viaţă s-au observat la bărbaţii din Statele Unite, 2,2 ani faţă de nivelul din 2019, urmaţi de cei din Lituania (1,7 ani). Această scădere importantă se explică printr-o creştere a mortalităţii la vârsta activă observată în 2020", notează o altă autoare, Ridhi Kaskyap. În Europa, "creşterea mortalităţii la cei de peste 60 ani a fost cel mai des observată", a precizat experta.
Dincolo de vârstă, studiul arată că majoritatea reducerilor speranţei de viaţă în diferitele ţări a fost asociată deceselor oficiale de COVID-19. Deşi se ştie că "există diferite probleme" legate de contorizarea deceselor de COVID-19, precum testele neadecvate sau clasificările eronate, rezultatele studiului relevă că impactul provocat de pandemie a fost "devastator" pentru multe dintre aceste ţări, conchide studiu realizat de Universitatea Oxford, arată Agerpres.
-
-
-
EXCLUSIV Ce înseamnă metastazele cerebrale și când devin periculoase27.08.2026, 15:21
-
Ingredientul "sigur" care ar putea crește riscul de infarct și AVC27.08.2026, 13:45
-
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
Câți oameni au murit, de fapt, de COVID? Adevărul nespus despre numărul real al deceselor COVID-19
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
CIA afirmă că, cel mai probabil, "COVID-19 a apărut dintr-un laborator": O scurgere de la Institutul de Virologie din Wuhan
CIA afirmă că "cel mai probabil" COVID-19 a provenit dintr-un laborator.
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Moderna retrage aprobarea vaccinului combinat gripă - COVID
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
EXCLUSIV Doina Pleșca: Există o mare problemă legată de vaccinare. Nu este obligatorie, dar trebuie să ne sporim spiritul civic și să prezentăm corect minusurile și plusurile fiecărui vaccin
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
