Pașaportul sanitar, extins în Franța la salariații care intră în contact cu publicul
Paşaportul sanitar a atins luni o nouă bornă importantă în Franţa, după ce autorităţile centrale au decis că acest document, impus deja publicului larg din această vară, va deveni de acum înainte...
Până pe 15 noiembrie, angajatorii francezi vor trebui să verifice validitatea paşaportului sanitar al salariaţilor lor care intră în contact cu publicul, precum şi voluntarii care lucrează în toate "locurile, stabilimentele, serviciile şi evenimentele" trecute pe lista întocmită de Ministerul Muncii, mai ales în baruri, teatre, vehicule şi avioane interregionale, parcuri de atracţii, grădini zoologice, târguri şi anumite centre comerciale.
Luni dimineaţă, o coadă de aşteptare s-a format în faţa unei farmacii din arondismentul 6 din Lyon, unde numeroşi salariaţi nevaccinaţi veneau să se testeze împotriva COVID-19. "E restrictiv să vin aici la fiecare trei zile, dar altfel nu pot să merg la muncă", a declarat Noe Rohnat, un angajat în vârstă de 22 de ani care lucrează în recepţia unui hotel.
Paşaportul sanitar este validat pentru o schemă de vaccinare completă, un test negativ COVID-19 datând cu cel mult 72 de ore în urmă şi o dovadă a trecerii prin boală. Purtătorul de cuvânt al Guvernului francez, Gabriel Attal, a promis "o săptămână de supleţe" înainte de acordarea unor eventuale "sancţiuni", care vor putea să meargă până la închiderea administrativă. Începând din 30 septembrie, salariaţii minori, inclusiv ucenicii, vor trebui şi ei să îşi actualizeze paşaportul sanitar. Salariaţii care nu deţin acest document vor putea să intre în concediu, să lucreze de acasă, să fie transferaţi într-un post care nu necesită un paşaport sanitar sau să fie suspendaţi fără plată.
"Dacă după mai multe săptămâni" anumiţi angajaţi "nu vor avea nici atunci un paşaport sanitar", compania angajatoare "îi va introduce într-un sistem de suspendare a contractului de muncă", o măsură care reprezintă "o decizie grea", a declarat Benoit Serre, vicepreşedintele Asociaţiei naţionale a directorilor de resurse umane (ANDRH), pentru FranceInfo. Potrivit Direcţiei Generale din Ministerul Sănătăţii, peste 48 de milioane de francezi au primit cel puţin o doză a unui vaccin anti-COVID-19 (71,8% din populaţia totală) şi peste 43,5 milioane beneficiază de schema de vaccinare completă.
Aprobat de o netă majoritate a francezilor (64%-77% în funcţie de locurile în care este cerut, potrivit unui sondaj recent), paşaportul sanitar este contestat totuşi de o minoritate care organizează proteste de mai multe săptămâni, în zilele de sâmbătă, în marile oraşe ale Franţei. Sâmbătă, aproape 160.000 de protestatari au participat la 22 de demonstraţii organizate în toată Franţa, inclusiv 14.500 la Paris, însă aceste numere marchează totuşi o mobilizare în scădere pentru a treia săptămână la rând, potrivit Agerpres.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Ce se întâmplă cu cei care NU au avut COVID
Suprafețele din lemn reduc transmiterea COVID. Au proprietăți antivirale naturale
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
SUA restrânge condiţiile de acces la vaccinurile anti-COVID-19. Cine mai are voie să se vaccineze
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
Long COVID, impact asupra creierului
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
China neagă originea COVID. Dispută globală între teoria zoonotică și ipoteza scăpării din laborator
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
Long-COVID lovește femeile mai mult decât bărbații. Efectul secundar care apare la femeile de peste 40 de ani
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
Conexiune surprinzătoare între COVID-19 și regresia cancerului. COVID activează celulele anti-cancer
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
