Pașaportul sanitar, extins în Franța la salariații care intră în contact cu publicul
Paşaportul sanitar a atins luni o nouă bornă importantă în Franţa, după ce autorităţile centrale au decis că acest document, impus deja publicului larg din această vară, va deveni de acum înainte...
Până pe 15 noiembrie, angajatorii francezi vor trebui să verifice validitatea paşaportului sanitar al salariaţilor lor care intră în contact cu publicul, precum şi voluntarii care lucrează în toate "locurile, stabilimentele, serviciile şi evenimentele" trecute pe lista întocmită de Ministerul Muncii, mai ales în baruri, teatre, vehicule şi avioane interregionale, parcuri de atracţii, grădini zoologice, târguri şi anumite centre comerciale.
Luni dimineaţă, o coadă de aşteptare s-a format în faţa unei farmacii din arondismentul 6 din Lyon, unde numeroşi salariaţi nevaccinaţi veneau să se testeze împotriva COVID-19. "E restrictiv să vin aici la fiecare trei zile, dar altfel nu pot să merg la muncă", a declarat Noe Rohnat, un angajat în vârstă de 22 de ani care lucrează în recepţia unui hotel.
Paşaportul sanitar este validat pentru o schemă de vaccinare completă, un test negativ COVID-19 datând cu cel mult 72 de ore în urmă şi o dovadă a trecerii prin boală. Purtătorul de cuvânt al Guvernului francez, Gabriel Attal, a promis "o săptămână de supleţe" înainte de acordarea unor eventuale "sancţiuni", care vor putea să meargă până la închiderea administrativă. Începând din 30 septembrie, salariaţii minori, inclusiv ucenicii, vor trebui şi ei să îşi actualizeze paşaportul sanitar. Salariaţii care nu deţin acest document vor putea să intre în concediu, să lucreze de acasă, să fie transferaţi într-un post care nu necesită un paşaport sanitar sau să fie suspendaţi fără plată.
"Dacă după mai multe săptămâni" anumiţi angajaţi "nu vor avea nici atunci un paşaport sanitar", compania angajatoare "îi va introduce într-un sistem de suspendare a contractului de muncă", o măsură care reprezintă "o decizie grea", a declarat Benoit Serre, vicepreşedintele Asociaţiei naţionale a directorilor de resurse umane (ANDRH), pentru FranceInfo. Potrivit Direcţiei Generale din Ministerul Sănătăţii, peste 48 de milioane de francezi au primit cel puţin o doză a unui vaccin anti-COVID-19 (71,8% din populaţia totală) şi peste 43,5 milioane beneficiază de schema de vaccinare completă.
Aprobat de o netă majoritate a francezilor (64%-77% în funcţie de locurile în care este cerut, potrivit unui sondaj recent), paşaportul sanitar este contestat totuşi de o minoritate care organizează proteste de mai multe săptămâni, în zilele de sâmbătă, în marile oraşe ale Franţei. Sâmbătă, aproape 160.000 de protestatari au participat la 22 de demonstraţii organizate în toată Franţa, inclusiv 14.500 la Paris, însă aceste numere marchează totuşi o mobilizare în scădere pentru a treia săptămână la rând, potrivit Agerpres.
-
-
-
-
-
EXCLUSIV Ce înseamnă metastazele cerebrale și când devin periculoase27.08.2026, 15:21
EXCLUSIV Tratamentul oral anti-COVID, ce trebuie să știi. Prof. dr. Aysel Florescu: Este demonstrat ca eficiență virală. A redus foarte mult riscul de spitalizare
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
Greșeala teribilă din pandemia de COVID care a ucis zeci de mii de oameni
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
EXCLUSIV Ce să faci după un test pozitiv COVID-19. Cât timp mai trebuie să te izolezi. Prof. dr. Simin Aysel Florescu explică
COVID, efecte devastatoare. Leziuni severe, silențioase cu efecte îngrijorătoare pe termen lung
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
EXCLUSIV Paxlovid, noul antiviral pentru COVID. Rafila: Va fi la dispoziția pacienților care vor avea nevoie
Moderna retrage aprobarea vaccinului combinat gripă - COVID
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
