Particulele de plastic din mâncare, risc „scăzut” pentru sănătate: apa, cea mai frecventă sursă de plastic
Particulele de plastic ajung zilnic în farfuria noastră cu mâncare. Alimentele precum fructele de mare sau apa îmbuteliată sau de la robinet sunt cele mai frecvente „surse de plastic”....
Particulele din plastic detectate în apa de băut prezintă un risc „scăzut” pentru sănătate, cel puțin asta susțin specialiștii e la Organizația Mondială a Sănătății, citează agerpres.ro.
Nivelurile înregistrate în prezent nu par să ridice probleme, dar OMS solicită mai multe teste privind acest aspect.
Studii realizate pe parcursul anului trecut au detectat particule de plastic în apa de la robinet și în cea îmbuteliată, ceea ce a stârnit o oarecareî ngrijorare în rândul populației. Datele disponibile până în prezent în să par încurajatoare, a precizat ONU. Acesta a fost însă doar primul raport asupra unor potenţialelor riscuri pentru sănătate asociate cu ingerarea microplasticelor, motiv pentru care OMS vrea mai multe teste.
Microplasticele pătrund în sursele de apă potabilă în special prin deversarea apelor reziduale, în timp ce în apa îmbuteliată ar putea avea legătură cu ambalarea sau folosirea dopurilor din plastic.
„Mesajul principal este de a asigura consumatorii de apă potabilă din întreaga lume că, pe baza acestei evaluări, estimăm un risc scăzut”, a precizat Bruce Gordon, din cadrul departamentului pentru sănătate publică al OMS, într-o întâlnire de informare.
OMS nu a recomandat monitorizarea de rutină a microplasticelor din apa de băut. Studiile viitoare ar trebui să se axeze însă pe probleme precum ce se întâmplă cu aditivii chimici din particulele intrate în tractul gastrointestinal, se mai spune în raport.
Particulele mai mici, în vizorul următoarelor analize
Cele mai multe particule de plastic din apă au dimensiuni mai mari de 150 de micrometri în diametru şi sunt eliminate din organism prin excreţie, în timp ce „particulele mai mici au o probabilitate mai mare de a traversa peretele intestinal şi de a ajunge la alte ţesuturi'”, se mai spune în raport. De aceea, temerile privind urmările asupra sănătăţii s-au concentrat asupra particulelor mai mici, a precizat Jennifer De France, expert tehnic în cadrul OMS şi unul dintre autorii raportului.
„Pentru aceste particule de dimensiuni mai mici, în cazul cărora datele existente sunt insuficiente, trebuie să ştim mai multe despre ce anume este absorbit, distribuţia şi impactul acestora”, a mai spus aceasta.
Sunt necesare mai multe studii referitoare la riscurile cauzate de expunerea la microplastice în mediul înconjurător - „în apa de băut, aer şi alimente”, a precizat ea.
„Nu există date disponibile care să arate că microplasticele reprezintă un pericol pentru sănătatea umană, dar acest lucru nu înseamnă însă că sunt inofensive”, a precizat Alice Horton, cercetătoare în domeniul microplasticelor în cadrul Centrului Naţional Britanic de Oceanografie, într-o declaraţie pe marginea raportului OMS.
Cât plastic am putea ingera într-o săptămână
„Este important să punem temerile privind expunerea la microplasticele din apa de băut în context: suntem expuşi tot timpul la microplastice în viaţa de zi cu zi provenind de la un număr mare de surse, apa potabilă fiind doar una dintre acestea”, a mai spus ea.
Poluarea cu plastic este atât de răspândită în mediul înconjurător încât o persoană ar putea ingera cinci grame pe săptămână, echivalentul unui card de credit, este concluzia unu studiu realizat în iunie, la cererea organizaţiei nonguvernamentale WWF International. Potrivit acestui studiu, cea mai importantă sursă de ingerare a plasticului este apa potabilă, o altă sursă importantă fiind fructele de mare.
În cazul apei, cel mai mare pericol pentru sănătate este reprezentat de agenţii microbieni - proveniţi inclusiv de la apele reziduale ale fermelor de animale, care pătrund în sursele de apă potabilă - şi pot provoca boli diareice, în special în ţările sărace, care nu au sisteme de tratare a apei, potrivit OMS.
Circa două miliarde de persoane consumă apă contaminată cu fecale, ceea ce cauzează aproape 1 milion de decese anual, a precizat Gordon. „Această problemă trebuie să fie în centrul atenţiei organismelor de reglementare din toată lumea”, a adăugat el.
-
Ai avut brad de Crăciun? Impactul asupra imunității05.01.2026, 10:19
-
Alexandru Rogobete justifică neplata primei zile de concediu medical05.01.2026, 08:30
-
-
Noul virus gripal provoacă haos în Europa04.01.2026, 20:30
-
Creștere dramatică a deceselor cauzate de cancer la nivel mondial04.01.2026, 18:12
Alexandru Rafila: La testarea COVID în școli, un copil din 100.000 era infectat; măștile FFP2 ar putea deveni obligatorii în România
REZIDENȚIAT 2021. Peste 12.000 de candidați s-au înscris la examen
Circa 12.600 de candidați s-au înscris la examenul de rezidențiat organizat duminică, 21 noiembrie.
REZIDENȚIAT 2022, reguli noi: cum se va stabili numărul de locuri și până la ce vârstă poți da concursul. Proiect de Ordonanță de urgență
CNAS, răspuns după revolta medicilor. Valoarea punctului per capita rămâne neschimbată: între 4,5 lei și 12 lei
EXCLUSIV Cele 17 categorii de persoane scutite de CASS. Cine plătește pentru ele. Adrian Wiener: Doar 40% dintre cei dintre asigurați plătesc, deci 39 din 100 de asigurați plătesc
EXAMENUL de REZIDENȚIAT ar putea fi organizat de Ministerul Educației. Proiect adoptat de Camera Deputaților
Alte 6.639 de flacoane de Remdesivir, distribuite în spitalele din țară
EXCLUSIV Cum să ne alegem asiguratorul medical privat. Claudiu Năsui: Așa cum vă alegeți o bancă, așa cum vă alegeți asiguratorul pentru mașină
Cum să ne alegem asiguratorul medical privat. Ce trebuie să știm despre aceste opțiuni medicale.
EXCLUSIV Persoanele neasigurate, LISTA serviciilor medicale de care pot beneficia și CONDIȚIA. Diferența dintre asigurați si neasigurați. CNAS: 50 de lei pe persoană pe an
Care sunt serviciile medicale de care vor putea beneficia persoanele fără asigurare medicală, în ce condiții și care e diferența dintre asigurați și neasigurați.
BREAKING NEWS MS: 27 de paturi libere la ATI în toată țara
CNAS: Începând cu 1 martie, serviciile medicale se acordă cu obligativitatea semnării cu cardul pacientului
CNAS, schimbare importantă de la 1 martie.
Grevă japoneză în spitale, în plină pandemie: anunțul a fost făcut de SANITAS
Legea 141 / 2025: ce se întâmplă de la 1 august
Raed Arafat: Zeci de ucraineni au cerut azil în România. Depinde dacă au acte, dacă au fost verificați
EXCLUSIV CONFERINȚĂ: Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice. VIDEO
Pacienții care pot merge direct la specialist, fără bilet de trimitere. Uite cine beneficiază
Cele 10 măsuri pentru pacienți, în reforma sistemului sanitar. Ce se întâmplă cu cardul de sănătate
EXCLUSIV Adio card de sănătate. CNAS, ANUNȚ pentru toți românii: Scăpăm de hârtie. Vom avea card electronic de sănătate direct în buletin
Adio card de sănătate și buletin simplu, adio rețete și hârnii. Când apare cardul electronic.
BREAKING NEWS Refugiată din Ucraina, decedată după ce a ajuns în Republica Moldova. I s-a făcut rău după ce a trecut granița. ANUNȚ OFICIAL
Ciucă: Suntem pe o linie descendentă a valului 5 al pandemiei COVID. Urmează să fie decis calendarul de ridicare a restricțiilor
Punctul din PNRR care poate rezolva o mare problemă a sistemului medical. Zoițanu: Mare parte din birocratizarea medicilor ține de toate hârtiile pe care pacientul trebuie să le plimbe
În ce constă birocratizarea medicilor de familie. Punctul din PNRR care poate rezolva o mare problemă a sistemului.
