Particulele de plastic din mâncare, risc „scăzut” pentru sănătate: apa, cea mai frecventă sursă de plastic
Particulele de plastic ajung zilnic în farfuria noastră cu mâncare. Alimentele precum fructele de mare sau apa îmbuteliată sau de la robinet sunt cele mai frecvente „surse de plastic”....
Particulele din plastic detectate în apa de băut prezintă un risc „scăzut” pentru sănătate, cel puțin asta susțin specialiștii e la Organizația Mondială a Sănătății, citează agerpres.ro.
Nivelurile înregistrate în prezent nu par să ridice probleme, dar OMS solicită mai multe teste privind acest aspect.
Studii realizate pe parcursul anului trecut au detectat particule de plastic în apa de la robinet și în cea îmbuteliată, ceea ce a stârnit o oarecareî ngrijorare în rândul populației. Datele disponibile până în prezent în să par încurajatoare, a precizat ONU. Acesta a fost însă doar primul raport asupra unor potenţialelor riscuri pentru sănătate asociate cu ingerarea microplasticelor, motiv pentru care OMS vrea mai multe teste.
Microplasticele pătrund în sursele de apă potabilă în special prin deversarea apelor reziduale, în timp ce în apa îmbuteliată ar putea avea legătură cu ambalarea sau folosirea dopurilor din plastic.
„Mesajul principal este de a asigura consumatorii de apă potabilă din întreaga lume că, pe baza acestei evaluări, estimăm un risc scăzut”, a precizat Bruce Gordon, din cadrul departamentului pentru sănătate publică al OMS, într-o întâlnire de informare.
OMS nu a recomandat monitorizarea de rutină a microplasticelor din apa de băut. Studiile viitoare ar trebui să se axeze însă pe probleme precum ce se întâmplă cu aditivii chimici din particulele intrate în tractul gastrointestinal, se mai spune în raport.
Particulele mai mici, în vizorul următoarelor analize
Cele mai multe particule de plastic din apă au dimensiuni mai mari de 150 de micrometri în diametru şi sunt eliminate din organism prin excreţie, în timp ce „particulele mai mici au o probabilitate mai mare de a traversa peretele intestinal şi de a ajunge la alte ţesuturi'”, se mai spune în raport. De aceea, temerile privind urmările asupra sănătăţii s-au concentrat asupra particulelor mai mici, a precizat Jennifer De France, expert tehnic în cadrul OMS şi unul dintre autorii raportului.
„Pentru aceste particule de dimensiuni mai mici, în cazul cărora datele existente sunt insuficiente, trebuie să ştim mai multe despre ce anume este absorbit, distribuţia şi impactul acestora”, a mai spus aceasta.
Sunt necesare mai multe studii referitoare la riscurile cauzate de expunerea la microplastice în mediul înconjurător - „în apa de băut, aer şi alimente”, a precizat ea.
„Nu există date disponibile care să arate că microplasticele reprezintă un pericol pentru sănătatea umană, dar acest lucru nu înseamnă însă că sunt inofensive”, a precizat Alice Horton, cercetătoare în domeniul microplasticelor în cadrul Centrului Naţional Britanic de Oceanografie, într-o declaraţie pe marginea raportului OMS.
Cât plastic am putea ingera într-o săptămână
„Este important să punem temerile privind expunerea la microplasticele din apa de băut în context: suntem expuşi tot timpul la microplastice în viaţa de zi cu zi provenind de la un număr mare de surse, apa potabilă fiind doar una dintre acestea”, a mai spus ea.
Poluarea cu plastic este atât de răspândită în mediul înconjurător încât o persoană ar putea ingera cinci grame pe săptămână, echivalentul unui card de credit, este concluzia unu studiu realizat în iunie, la cererea organizaţiei nonguvernamentale WWF International. Potrivit acestui studiu, cea mai importantă sursă de ingerare a plasticului este apa potabilă, o altă sursă importantă fiind fructele de mare.
În cazul apei, cel mai mare pericol pentru sănătate este reprezentat de agenţii microbieni - proveniţi inclusiv de la apele reziduale ale fermelor de animale, care pătrund în sursele de apă potabilă - şi pot provoca boli diareice, în special în ţările sărace, care nu au sisteme de tratare a apei, potrivit OMS.
Circa două miliarde de persoane consumă apă contaminată cu fecale, ceea ce cauzează aproape 1 milion de decese anual, a precizat Gordon. „Această problemă trebuie să fie în centrul atenţiei organismelor de reglementare din toată lumea”, a adăugat el.
-
-
-
Grăsimile saturate și colesterolul: un factor ascuns poate conta22.11.2026, 18:00
-
-
IMC-ul poate greși: cine riscă să fie încadrat incorect la obezitate22.11.2026, 16:00
Medicamente compensate cu 90% pentru pensionari. DECIZIA Ministerului Sănătății
EXCLUSIV Ce trebuie să știi despre asigurările medicale private și abonamentele medicale. Valentin Ionescu: Un abonament nu acoperă mai nimic. Vă induc în eroare
Postul de președinte al Agenției Naționale a Medicamentului (ANMDM), scos la concurs de Ministerul Sănătății. Iată cerințele
Horaţiu-Remus Moldovan, noul președinte al CNAS
Premierul Marcel Ciolacu a numit un nou șef la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Patriciu Achimaș-Cadariu, despre noul plan de combatere a cancerului: Nu este o compunere, are măsuri, are indicatori
OMS: Inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate
OMS arată printr-un studiu că inegalităţile sociale reprezintă peste 50% din factorii care determină starea de sănătate.
Dosarul Electronic de Sănătate (DES) este funcțional! Cum îți vezi datele personale și cum le modifici
1.200 de pacienți COVID-19 au fost consultați, într-o lună, la centrele de evaluare ambulatorie doar din spitalele Primăriei Capitalei
Andrei Baciu: Formularul digital care trebuie prezentat la întrarea în România se competează cu 72 de ore înainte! MODIFICARE aprobată de Guvern
Cele 10 măsuri pentru pacienți, în reforma sistemului sanitar. Ce se întâmplă cu cardul de sănătate
Cardul european de sănătate: unde e valabil și cum se obține. Descarcă documentul de AICI
Cardul european de sănătate: ce este, la ce te ajută și cum se obţine documentul. Descarcă cererea de aici.
