EXCLUSIV Problema României în donarea de organe. Covic: România a pierdut din DOUĂ mari motive! Asist la o DĂRÂMARE a valorilor morale

Prof. dr. Adrian Covic a vorbit despre transplantul de organe și despre problema României.
Prof. dr. Adrian Covic, de la UMF "Grigore T. Popa" din Iași, șeful Clinicii de Nefrologie de la Spitalul Clinic "Dr C.I. Parhon" din Iași și directorul Programului de Transplant Renal, a fost invitatul zilei la ACADEMIA DE SĂNĂTATE, unde a vorbit despre actualitățile în transplantul renal și despre donarea de organe.
"Aș vrea să analizăm și situația donatorilor în viață, pentru că transplantul renal se pretează foarte bine la acest timp de transplant, anume la transplantul de la donatori în viață, și în România, de fapt așa a și început transplantul, de la donatori în viață. Acest tip de transplant nu numai că nu a dispărut odată cu introducerea criteriilor de moarte cerebrală, ba din contră, el se utilizează pe scară largă și la nivel internațional și în mod particular în cazul rinichiului, pentru că fiind organ pereche, prelevarea unui rinichi nu influențează starea de sănătatea a donatorului.
Există impresia că în România nu există o cultură suficient de puternică, de solidă a donării. Evident, mai ales că e vorba strict de rude, din motive de compatibilitate imună și chiar în cadul familiilor nu știu dacă nu cumva România e puțin în urmă ca și cultură a donării", a spus Irinel Popescu, realizatorul emisiunii.
Problemele României în donarea de organe: România a pierdut! Transplantul renal de la donator viu a scăzut dramatic
"România a pornit foarte bine, istoria transplantului în România a fost în exclusivă, inițiată de un donator viu și era în urmă cu peste 20 de ani, când lucrul acesta nu era cel mai prevalent în Europa de Est.
Paradoxul este că ei au crescut, inclusiv fac în momentul de față transplant de la un donator viu neînrudit, sunt oameni care-și donează rinichiul benevol în diferite formule, fie direct, fie în situații anonomizate și care apoi, rinichiul intră într-o anumită schemă de sharing, lucru care la noi nu este posibil din punct de vedere legal.
Paradoxul este că în ultimul timp, transplantul renal de la donator viu a scăzut dramatic în România și lucrul acesta s-a întâmplat din două mari motive la care se adaugă și îmbătrânirea populației de dializă, în România.
Primul motiv este că, din nefericire, structura familiilor din România a devenit dezorganizată. Aici, transplantul renal, și nu numai, medicina a arătat drama poporului român, mai ales în regiunile favorizate în care vorbim de localități întregi complet distruse de emigrație și cred, ca medici, ca intelecutali și ca seniori care am văzut multe lucruri, ar trebui să vorbim despre acest lucru la un moment dat.
Poate este momentul de reflecție în care ar trebui ca națiune și ca societate să reflectăm la faptul că România a pierdut prin emigrație, fără să fie forțată de un război sau de-o situație dramatică.
Într-un alt plan, cred că modul în care societatea internă la noi s-a dezvoltat, în dorința de a fii mai bine din punct de vedere material, a dus la o neînțelegere a unor valori umane și vedem mult mai puțin dorința de a dona. Am văzut părinți care, din nefericire, au refuzat să doneze pentru copiii lor, în ideea că: de mine cine se va ocupa? E un lucru pe care nu-l vedeam înainte.
Cu tristețe spun că asist la o dărâmare a valorilor morale din familia românească și din familia orașelor mici, a satelor. Cu alte cuvinte, departe de a mai dializa ceea ce se întâmplă în familia românească mică, dintr-un oraș mic și lucrul acesta se vede.
Mai facem transplant de la donator viu, dar el a devenit net în defavoarea transplantului cadaveric și cred că, combinat cu o îmbătrânire abolut rapidă a populației, pronosticul meu nefericit este că va fi sub 10% între un 5% în viitor", a spus Adrian Covic.
Vezi mai multe în video:
-
Patru alimente delicioase care îți protejează creierul13.10.2025, 15:34
-
Testul banal din analizele de rutină care îți poate salva ficatul13.10.2025, 13:41
-
-
Soluții rapide de reabilitare totală cu 4 sau 6 implanturi13.10.2025, 10:40
-
Cum scapă un virus din laborator și ce sunt laboratoarele BSL-4. Simin Aysel Florescu: Noi nu avem niciunul. Avem un BSL-3, dar pentru medicina veterinară
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
Poluarea, un nou factor major în declanșarea astmului și alergiilor. Prof. dr. Florin Mihălțan: Provocarea deceniului. Mare amenințare
Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Postul, exercițiu ascetic pentru suflet, nu doar dietă. Părintele Luca: E recomandat și de nutriționiști
Chisturile pancreatice, ce sunt și când devin canceroase. Prof. dr. Cristian Gheorghe: Criterii de risc: durerea, icterul, markerii tumorali
Ce sunt chisturile pancreatice. Când devin acestea canceroase și de ce mortalitatea pacienților este ridicată.
Examenul Doppler: testul care descoperă AVC ishemic. Dr. Corneliu Toader: Poate fi repetat anual la cei care au hipertensiune sau diabet
Examenul Doppler, esențial în prevenția AVC: o metodă neinvazivă și preciză pentru evaluarea riscurilor vasculare.
Cum poți preveni depresia. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Impunem niște limite
Chirurgia viitorului: vor putea roboții să opereze singuri. Dr. Mugurel Bosînceanu: Chirurgul își asumă întreaga responsabilitate
Legătura dintre medicină și religie. Părintele Luca: Omul este zidit de Dumnezeu
Ce mă așteaptă înainte și după implantarea unei proteze de șold
Protezele de șold sunt mai frecvent implantate în România pe măsură ce tehnologii din ce în ce mai avansate ajung la îndemâna medicilor.
Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Cancerul scuamo-celular al esofagului, în creștere. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu: Factori de mediu, obiceiuri alimentare
Acest tip de cancer este într-o continuă creștere. Un produs din gospodărie, folosit frecvent, îl poate provoca.
Simpozion româno-elen. Inovații și colaborare în medicină, la Academia de Sănătate
Cancerul de sân, diagnostic și tratament. Dr. Cătălin Jianu, la Academia de Sănătate
Dr. Cătălin Jianu, medic primar în chirurgie generală, vine la Academia de Sănătate de la DC Medical și DC News.
Câte grade trebuie să ai în cameră noaptea. De asta ai insomnii și te trezești obosit. Vlad Ciurea: Scade concentrația de oxigen
Biopsia lichidă, tehnica ce poate salva mii de vieți în lupta cu cancerul
Refluxul gastroesofagian, cea mai frecventă boală din lume. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu: Creștere impresionantă
Chirurgia bariatrică și în cancer. Prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, la Academia de Sănătate
Long-COVID, impact neurologic sever și evoluție accelerată. Dr. Simin Aysel Florescu: Îi pune la pământ
Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Riscuri biologice și boli infecțioase. Dr. Simin Aysel Florescu, la Academia de Sănătate
Dr. Simin Aysel Florescu vine la Academia de Sănătate.
Diabet, obezitate, boli metabolice: cauze și tratament. Simona Carniciu, la Academia de Sănătate
Medicul Simona Carniciu, totul despre diabet, obezitate și bolile metabolice, la Academia de Sănătate.
Boala de reflux, cancerul esofagian. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu, la Academia de Sănătate
Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu ne va vorbi despre boala de reflux și cancerul esofagian, la Academia de Sănătate.