Prof.dr. Alexandru Rafila despre rezistența la antibiotice:,,Infecții și răni minore pot ucide din nou!”

Alexandra Mănăilă / 15 noi 2018 / 19:56

Consumul irațional de antibiotice, respectiv utilizarea lor necorespunzătoare sau în exces a crescut atât de mult rezistența la antimicrobiene, încât a devenit o amenințare din ce în ce mai mare pentru sănătatea publică, la nivel mondial. Infecții și răni minore care putau fi tratate până acum, ar putea ucide din cauza acestei rezistențe.

Se estimează că 700.000 de oameni mor în fiecare an, din cauza infecțiilor cu bacterii multirezistente, dintre care 33.000 în Uniunea Europeană. În 2015, România se situa pe locul 3 în UE privind impactul infecțiilor produse de bacterii rezistente la antibiotic, cu 1740 decese.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS)a atras atenția în cadrul unui seminar organizat împreună cu Societatea Română de Microbiologie, că vremea antibioticelor trece! Trebuie să acționăm acum!

,,OMS spune că ne îndreptăm către era post antibiotică în care infecții și răni minore pot să ucidă din nou, înaninte acestea erau tratabile", a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie.

Centrul European de Control al Bolilor atrage atenți că pacienții cu proteze, transplant de organe, cei care fac chimioterapie sunt în ATI, precum și copiii care se nasc prematuri sunt în pericol să dezvolte infecții multirezistente greu tratabile sau chiar netratabile. Iar previziunile specialiștilor sunt și mai sumbre, nașterea va fi mult mai periculoasă, iar accidentele grave de circulație vor fi mortale, toate ca urmare a folosirii nechibzuite a antibioticelor.

În România, încă se prescriu exagerat antibiotice

Un raport elaborat de către Centrul European de Control al Bolilor (ECDC) arată că în România, în anul 2017 s-a redus ușor consumului total de antibiotice în medicina umană cu 12% față de anul 2015. Dar a rămas crescut consumul antibioticelor de rezervă și a celor cu risc sporit de selectare de bacterii rezistente, în special în sectorul spitalicesc.
S-a mai constatat că se prescriu exagerat antibiotice în special în infecțiilor asociate asistenței medicale (nosocomiale) . În 2017 în spitale s-au prescris antibiotic în peste 80% din cazuri profilactic perioperator cu durata de peste 24 de ore. Mai mut, 43% dintre pacienții internați într-o anumită zi primesc antibiotice).

,,Rezistența apare după expunerea bacteriei la antibiotic. Este un mecanism natural și sunt foarte multe mecanisme biochimice care duc la apariția rezistenței. Rezistența la antimicrobiene duce la decese, boală prelungită, toxicitate crescută pentru că trebuie utlizate antibiotice mai toxice în cantități mai mari, leziuni permanente, sechele și costuri tot mai mari pentru sistemele de sănatate", a spus prof.dr. Rafila.

Folosirea în mod inadecvat a antibioticelor în practica curentă este întâlnită mai ales în ambulatorii, în spitalele de nivel 3 și în centrele de îngrijire a vârstnicilor, atars atenția președintele Societății Române de Microbiologie, subliniind că și subdozarea antibioticului, precum și folosirea unei perioade insuficiente duc la creșterea rezistenței.

Patogenii de pe lista ,,neagră" a OMS 

După anii 90 noi nu s-au mai descoperit molecule noi de antibiotice, prin urmare cercetarea bate pasul pe loc, desi ar trebui să se focuseze pe acest aspect, având în vedere că sunt mai mulți patogeni pentru care ar fi nevoie să se dezvolte noi antibiotice. OMS a publicat o listă de "prioritate a agenților patogeni" rezistenți la antibiotic.

Este o listă ,,neagră" a 12 familii de bacterii care prezintă cel mai mare pericol pentru sănătatea umană. Lista OMS este împărțită în trei categorii în funcție de urgența necesității de antibiotice: de prioritate critică, mare și medie.

Prioritatea criitcă o reprezintă Acinetobacter baumanii, rezistente la carbapeneme, Pseudomonas aeruginosa, rezistente la carbapeneme și Enterobacteriacee, rezistente la carbapeneme, producătoare de ESBL.

Prioritatea înaltă medie este reprezentată de Staphylococcus aureus, rezistente la meticillin, rezistente intermediar la vancomicină, Helicobacter pylori, rezistente la claritromicină, Campylobacter spp., rezistente la fluorochinolone, Salmonellae, rezistente la fluorochinolone și Neisseria gonorrhoeae, rezistente la cefalosporine, rezistente la fluorochinolone.

Prioritatea numarul trei medie este reprezentată Streptococcus pneumoniae, nu sunt sensibile la peniciline, Haemophilus influenzae, rezistente la ampicilina și Shigella spp., rezistente la fluorochinolone.

Lista a fost dezvoltată în colaborare cu Departamentul Bolilor Infecțioase din Tubingen, Germania, utilizînd o tehnică de analiză a deciziilor în baza mai multor criterii, examinată de un grup de experți internaționali și este menită să impulsioneze guvernele să pună în aplicare politici care să stimuleze cercetarea.

Cu ocazia Săptămânii de Conștientizare asupra utilizării Antibioticelor 2018, marcată anul acesta între 12-18 noiembrie, OMS și Biroul său Regional pentru Europa se alătură Organizației pentru Alimente și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) și Organizației Mondiale pentru Sănătate Animală (OIE) pentru a sprijini guvernele statelor membre să utilizeze abordarea integrata ONE HEALTH ca răspuns la emergența rezistenței la antimicrobiene care amenință sănătatea publică, progresele realizate de medicină în ultimele decenii și, de asemenea, dezvoltarea economică la nivel global. Conceptul ONE HEALTH permite supravegherea și aplicarea integrată a măsurilor necesare în toate domeniile care influențează acest fenomen natural care este însă amplificat de activitățile umane.

Articole Recomandate
Get it on App Store Get it on Google Play


Citite săptămâna aceasta


Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2020 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
nxt.22
YesMy