Mâncatul emoțional poate sabota tratamentul pentru diabet. Ce trebuie să știi

GLP-1 precum Ozempic, reprezintă o soluție importantă pentru persoanele cu diabet de tip 2, ajutând la stabilizarea glicemiei și la pierderea în greutate. Totuși, nu toți pacienții răspund la fel de bine la aceste terapii.

Studiul japonez: cine beneficiază cel mai mult de GLP-1

O echipă de cercetători din Japonia a monitorizat 92 de persoane cu diabet pe parcursul primului an de tratament cu GLP-1. Studiul a arătat că motivul pentru care oamenii mănâncă influențează rezultatele medicamentelor.

Persoanele care mănâncă mai mult din cauza stimulilor externi - de exemplu mirosul sau aspectul mâncării - au avut cele mai bune rezultate pe termen lung.

Persoanele care mănâncă în mod emoțional, ca răspuns la stres sau tristețe, au răspuns mai slab la tratament.

Evaluarea comportamentului alimentar înainte de tratament

Specialiștii sugerează că evaluarea tipurilor de comportamente alimentare înainte de a începe terapia cu GLP-1 poate ajuta la prezicerea beneficiilor pentru fiecare pacient. GLP-1 receptor agonists sunt eficienți în special pentru cei care câștigă în greutate sau au glicemie ridicată din cauza stimulilor externi, dar mai puțin pentru mâncatul emoțional.

Cum funcționează GLP-1 și de ce răspunsul diferă

GLP-1 scad glicemia prin stimularea secreției de insulină și contribuie la pierderea în greutate prin modificarea apetitului. Totuși, nu toți pacienții pierd în greutate. Studiul s-a concentrat pe relația oamenilor cu mâncarea pentru a înțelege aceste diferențe.

Cercetătorii au identificat trei tipuri de comportamente alimentare legate de creșterea în greutate:

• Mâncat emoțional - consumul de alimente ca răspuns la emoții negative, nu la foame.
• Mâncat extern - consumul de alimente pentru că arată sau miros delicios, nu din foame.
• Mâncat controlat (restrâns) - controlarea intenționată a alimentației pentru a pierde în greutate; util în mod moderat, dar excesul poate duce la tulburări alimentare.

Rezultate generale și diferențe individuale

În general, participanții au înregistrat o scădere semnificativă a greutății corporale, a colesterolului și a procentului de grăsime corporală, în timp ce masa musculară a rămas constantă. Glicemia s-a îmbunătățit, dar nu semnificativ statistic.

Cum influențează comportamentul alimentar rezultatele

La trei luni, s-au observat mai multe comportamente de mâncat controlat și mai puține comportamente de mâncat extern sau emoțional.

După 12 luni, mâncatul emoțional și cel controlat s-au întors la nivelurile inițiale.

"Mâncatul emoțional este puternic influențat de factori psihologici care nu sunt abordați direct de terapia cu GLP-1", explică Dr. Takehiro Kato.

Persoanele cu mâncat emoțional pronunțat ar putea avea nevoie de suport comportamental sau psihologic suplimentar.

Legătura între mâncatul extern și succesul tratamentului

Reducerea mâncatului extern a fost susținută pe parcursul întregului an, iar cei care inițial prezentau un nivel ridicat de mâncat extern au obținut cele mai bune rezultate în greutate și glicemie.

Concluzii și perspective

Deși studiul oferă date valoroase din viața reală, este observativ și se bazează pe auto-raportări, ceea ce înseamnă că nu poate stabili cauzalitate. Participanții au fost probabil foarte motivați să își controleze diabetul, ceea ce poate fi un factor suplimentar în pierderea în greutate.

"Descoperirile noastre sugerează o asociere între mâncatul extern și răspunsul la GLP-1, dar sunt preliminare. Dacă viitoare studii la scară mare confirmă aceste rezultate, evaluările simple ale comportamentului alimentar ar putea deveni un instrument util pentru optimizarea tratamentului", spune Prof. Daisuke Yabe.