Prof dr Bubenek, DECLARAȚIA ZILEI: Paturi ATI avem, personalul lipsește! Avem 6 anesteziști la o sută de mii de locuitori, în loc de 20!
Prof. dr. Șerban Bubenek, președintele SRATI, a declarat miercuri seară, că România nu stă chiar atât de rău pe cât se crede în privința numărul de paturi la Terapie Intensivă. Problema majoră, spune el, e...
Prof. dr. Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI) spune că marea problemă nu e numărul de paturi de ATI, ci personalul medical specializat în tratarea pacienților COVID cu forme grave care este insuficient.
Conform unui Ordin intrat în vigoare în 2019 România trebuie să aibă, până în 2030, un număr de 20 de anesteziști la 100.000 de locuitori, dar acum are abia 6!
Președintele SRATI a subliniat că, mulțumită angajaților din sistemul sanitar, România nu e în top la rata de mortalitate cauzată de coronavirus.
„Sigur că nu pot fi mărite (paturile ATI, n.r.) de pe o zi pe alta. Ceea ce trebuie să vă spun e că, surprinzător, România la numărul de paturi ATI raportate nu stă foarte rău. În 2012 s-a făcut un studiu paneuropean și a rezultat că am avea cam 21 de paturi de terapie intensivă și terapie acută la 100.000 de locuitori și asta a arătat că, de fapt, avem în ATI avem cam 4,2 paturi la 100.000 de locuitori, ceea ce ne plasează în primele 5 - 6 țări europene.
Dacă mortalitatea azi în România e mică raportat la 100.000 de locuitori, asta se datorează și acestui fapt, chiar dacă aceste paturi nu au fost toate dotate la început și erau 1.300 ca de ATI și azi avem peste 2.600. Faptul că mai avem 1.400 până la 4.175 de paturi, ele au permis să fie îngrijiți pacienții fără COVID, care au venit cu alte tipuri de boli, care au fost operați. Acum avem 1.400 de paturi ocupate.
Deci România a prins această pandemie cu o situație bună și cu siguranță când se va termina pandemia și se va face un studiu serios vom vedea că România a avut marele noroc că încet - încet, în ultimii 10 - 15 ani, și-a crescut paturile de ATI chiar dacă nu le-a dotat, deci măcar a avut cam o treime din personalul necesar, era ceva aparatură și experiență a personalului în a opera aceste paturi. Acum probabil că avem 1.600 și ceva de paturi de ATI complet dotate destinate pacienților COVID. În plus sunt cam 100 de paturi pentru copiii cu COVID.
Problema cea mare a rămas și rămâne cea a personalului. Personalul n-am reușit să-l creștem ca număr în acești ultimi 10 - 15 ani, deși din 2019 avem în vigoare Ordinul 398 care privește siguranța pacientului în anestezie și terapie intensivă în care am scris clar că până în 2030 trebuie să avem 20 de anesteziști la 100.000 de locuitori. Acum avem 6. Asta e adevărul! Faptul că personalul medical a dat dovadă de o abnegație ieșită din comun face ca azi România să nu fie pe un loc rușinos în privința mortalității”, a spus prof dr Șerban Bubenek, pentru B1 TV.
-
Alexandru Rogobete anunță 400 de milioane în plus pentru medicamente19.03.2026, 15:13
-
Trucul simplu care "șterge" pungile de sub ochi în câteva minute19.03.2026, 15:04
-
Adevărul despre brânză. Ce se întâmplă când o scoți din frigider19.03.2026, 13:57
-
Exercițiul simplu care reduce glicemia după masă19.03.2026, 13:13
-
De ce copiii care răcesc mai des sunt mai protejați de COVID-19. Explicațiile cercetătorilor
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
NB.1.8.1, noua variantă COVID care stimulează infecțiile. Care sunt simptomele
Noile vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de FDA pentru persoanele peste 65 de ani
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie
UE a autorizat vaccinul actualizat pentru COVID. Vizează tulpina JN.1
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
EXCLUSIV EG.5, noua variantă de COVID, în România. Adrian Marinescu: Transmiterea se face cu ușurință
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
COVID, încă un efect negativ. Duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Moderna retrage aprobarea vaccinului combinat gripă - COVID
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
De ce persistă pierderea gustului după COVID chiar și după mult timp?
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
