Prof. dr. Șerban Bubenek, președintele SRATI, a declarat miercuri seară, că România nu stă chiar atât de rău pe cât se crede în privința numărul de paturi la Terapie Intensivă. Problema majoră, spune el, e...
Prof. dr. Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI) spune că marea problemă nu e numărul de paturi de ATI, ci personalul medical specializat în tratarea pacienților COVID cu forme grave care este insuficient.
Conform unui Ordin intrat în vigoare în 2019 România trebuie să aibă, până în 2030, un număr de 20 de anesteziști la 100.000 de locuitori, dar acum are abia 6!
Președintele SRATI a subliniat că, mulțumită angajaților din sistemul sanitar, România nu e în top la rata de mortalitate cauzată de coronavirus.
„Sigur că nu pot fi mărite (paturile ATI, n.r.) de pe o zi pe alta. Ceea ce trebuie să vă spun e că, surprinzător, România la numărul de paturi ATI raportate nu stă foarte rău. În 2012 s-a făcut un studiu paneuropean și a rezultat că am avea cam 21 de paturi de terapie intensivă și terapie acută la 100.000 de locuitori și asta a arătat că, de fapt, avem în ATI avem cam 4,2 paturi la 100.000 de locuitori, ceea ce ne plasează în primele 5 - 6 țări europene.
Dacă mortalitatea azi în România e mică raportat la 100.000 de locuitori, asta se datorează și acestui fapt, chiar dacă aceste paturi nu au fost toate dotate la început și erau 1.300 ca de ATI și azi avem peste 2.600. Faptul că mai avem 1.400 până la 4.175 de paturi, ele au permis să fie îngrijiți pacienții fără COVID, care au venit cu alte tipuri de boli, care au fost operați. Acum avem 1.400 de paturi ocupate.
Deci România a prins această pandemie cu o situație bună și cu siguranță când se va termina pandemia și se va face un studiu serios vom vedea că România a avut marele noroc că încet - încet, în ultimii 10 - 15 ani, și-a crescut paturile de ATI chiar dacă nu le-a dotat, deci măcar a avut cam o treime din personalul necesar, era ceva aparatură și experiență a personalului în a opera aceste paturi. Acum probabil că avem 1.600 și ceva de paturi de ATI complet dotate destinate pacienților COVID. În plus sunt cam 100 de paturi pentru copiii cu COVID.
Problema cea mare a rămas și rămâne cea a personalului. Personalul n-am reușit să-l creștem ca număr în acești ultimi 10 - 15 ani, deși din 2019 avem în vigoare Ordinul 398 care privește siguranța pacientului în anestezie și terapie intensivă în care am scris clar că până în 2030 trebuie să avem 20 de anesteziști la 100.000 de locuitori. Acum avem 6. Asta e adevărul! Faptul că personalul medical a dat dovadă de o abnegație ieșită din comun face ca azi România să nu fie pe un loc rușinos în privința mortalității”, a spus prof dr Șerban Bubenek, pentru B1 TV.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
