Ministerul Sănătății a updatat Protocolul de tratament al infecției cu virusul SARS-CoV-2 - COVID. În noua formă, publicată astăzi în Monitorul Oficial, sunt menționate și antiinflamatoarele nesteriodiene,...
Mai exact, noul Protocol terapeutic (link direct către protocol) arată că este rațional ca AINS (antiinflamatoarele nesteroidiene) să fie administrate fie ca antitermice, fie ca antiinflamatoare pacienților COVID-19, evident, ținând cont de contraindicații generale ale acestor medicamente și de posibilele lor efectele adverse.
Mai exact, protocolul stipulează, la subcapitolul „Intervenții terapeutice controversate” că:
„A existat o reticență privind utilizarea AINS în tratamentul COVID-19, legată de inhibarea efectului benefic al inflamației, susținută de date clinice restrânse; este rațional să se administreze în scop simptomatic fie antitermice, fie AINS, ținându-se cont de contraindicații generale și de efectele adverse posibile ale fiecărei categorii de medicamente. Pacienții aflați în tratament cu AINS pentru diverse afecțiuni pot continua dacă nu există interacțiuni medicamentoase majore cu medicația pentru COVID-19, cu monitorizarea efectelor adverse”.
Textul este, în fapt, o reperație a scandalului provocat în primăvară de ministrul francez al Sănătății, care a spus că ibuprofenul nu ar fi indicat în tratamentul pacienților COVID, ceea ce ulterior s-a dovedit neadevărat. Sute de experți, inclusiv români, au arătat că afirmația demnitarului nu avea o bază științifică și că zeci de studii realizate în tipul pandemiei au arătat eficacitatea ibuprofenului și a altor antiinflamatoare nesteroidiene.
Cunoscutul medic pediatru conf univ dr Mihai Craiu a explicat, EXCLUSIV la DC Medical, că scandalul „s-a finalizat cu o mulțime de studii epidemiologice foarte serioase, și care au dovedit nu numai că ibuprofenul nu face rău la infecția COVID, ba din contra ar putea fi folosit în tratamentul anumitor forme de infecție cu SARS CoV-2, faimosul studiu Liberate, făcut în Marea Britanie, care a dovedit efecte favorabile”.
De asemenea, Prof. Univ. Dr. Farm. Dumitru Lupuleasa a explicat, EXCLUSIV la o Dezbatere a DC Medical, că s-au făcut zeci de studii care au arătat că ibuprofenul este sigur și că acesta chiar are efecte notabile în tratamentul pacienților COVID-19.
„Un studiu din Danemarca a fost foarte interesant, care făcea o paralelă între pacienți care au utilizat acest antiinflamator și pacienți care nu au utilizat. Se constată că rata de internare este cam aceeași și mortalitatea este ceva mai ridicată la cei care nu au utilizat antiinflamatorul respectiv și mai bună la cei care au utilizat, și înainte și după ce au fost confirmați ca pozitivi, cu rezultate bune”, a spus Dumitru Lupuleasa.
Și Doctorul militar Valeriu Gheorghiță, medic primar în Boli Infecțioase, cel care conduce campania de vaccinare anti COVID-19 în România, a epxlicat, la aceeași dezbatere, că „nu putem să alocăm o indicație anume pentru un tip de antiinflamatoare nesteroidiene pentru că, în mare, ele au același rol, funcționează prin același tip de mecanism. Însă, este cât se poate de evident azi că ele nu sunt medicamente care pot să agraveze simptomatologia pacientului. Dimpotrivă, ele au efecte benefice în mod deosebit pe partea de ameliorarea simptomatologiei care, până la urmă, acuză un disconfort important pentru pacient”
Ce spun și alți experți români despre antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), aflați în video:
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
