Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, a afirmat că am putea ajunge să avem circa 1.000 de cazuri de îmbolnăviri pe zi, din cauza noului coronavirus.
Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a declarat miercuri că în decurs de două-trei săptămâni sau chiar mai devreme România va ajunge să înregistreze zilnic „cel puţin 1.000 de cazuri de infecţii cu noul coronavirus”, citează agerpres.ro. „Dacă ai un număr foarte mare de cazuri în decurs de câteva zile şi ai multe cazuri complicate este mai greu să le tratezi şi pacienţii sunt chiar în pericol vital. Acum discutăm despre sute de cazuri noi pe zi. Ieri am avut peste 200, azi am avut aproape 150 de cazuri noi sau aproape 140 de cazuri noi. Rămâne să vedem numărul de cazuri noi care va fi corelat, pe măsură ce va creşte capacitatea de diagnostic, va creşte. Practic, cu cât putem să testăm mai mult persoane simptomatice din rândul personalului medical sau din rândul altor categorii de persoane, atunci, cu siguranţă, şi numărul de cazuri pozitive va creşte. Nu ştiu dacă este cel mai relevant număr numărul de cazuri noi, ci proporţia persoanelor vârstnice şi persoanelor care au boli cronice din rândul acestor cazuri noi, pentru că ele sunt cel mai la risc şi este foarte probabil să fie spitalizate inclusiv în secţiile de terapie intensivă. (...) Probabil că, în decurs de două-trei săptămâni sau poate chiar mai repede, o să schimbăm prefixul şi vom ajunge la cel puţin o mie de cazuri pe zi”, a afirmat Rafila.
În opinia sa, pandemia va dura aproximativ doi ani, până va fi realizat un vaccin, însă până la vară va apărea un medicament pentru tratarea noului tip de coronavirus. „Probabil că va dura circa doi ani de zile la nivel global (pandemia - n.r.), până o să avem la dispoziţie un vaccin care să fie eficient. Până atunci însă (...) cred că vom avea o terapie cu care să tratăm în mod eficient această boală şi atunci, până la apariţia unui vaccin, cu siguranţă, numărul de cazuri grave şi numărul deceselor va scădea datorită apariţiei acestui tratament care este într-o fază avansată în Statele Unite, pe de o parte, iar, pe de altă parte, ne aflăm în această competiţie între o încetinire a răspândirii bolii şi apariţia unui medicament care să fie eficace şi a unui vaccin care să prevină boala şi să întrerupă lanţul de transmitere”, a explicat microbiologul.
Potrivit acestuia, măsurile de distanţare socială ar dura până în momentul în care se va reuşi stabilizarea numărului de cazuri noi înregistrate zilnic, dar şi stabilizarea cazurilor grave.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
